Cărți interesante martie 2020

O viață întreagă, nu o lună, pare că a trecut între articolul cu noutățile din februarie și cel cu cele de acum. O lună în care ne-am modificat viețile, obișnuințele, în care casele noastre au devenit, efectiv, lumea în care trăim. În această perioadă de solitudine și izolare („distanțare socială” - o sintagmă care ne va urmări mult timp și care ne va afecta, probabil, și mai mult), cărțile ne sunt, ca întotdeauna alături. Toate previziunile pentru anul ăsta au fost puse în stand-by, editurile și librăriile se străduie (din nou) să supraviețuiască, iar planurile sunt făcute doar pe termen scurt.

Cu toate astea, îmi permit să fac o mică previziune-presupunere: cred că vor apărea în perioada următoare mai multe cărți digitale și vom folosi mai mult ereaderele din dotare. Ce se va pierde în vânzarea de cărți tipărite s-ar putea să fie recuperat (măcar parțial) pe piața digitală. Tot pentru a încuraja lectura și a ușura singurătatea, editura Humanitas a pus la dispoziție pe site-ul său o bibliotecă virtuală ce poate fi descărcată gratis și legal cu numeroase titluri clasice sau moderne interesante. Dacă nu sunteți convinți de utilitatea ebookurilor, puteți începe de aici. 

Luna asta avem ceva noutăți, rămâne de văzut câte vom mai avea și luna viitoare și în ce format. Până atunci, știți deja #StămAcasăȘiCitim

Ah, să nu uit, cartea de la clubul de carte online din martie este Memoriile lui Hadrian, de Marguerite Yourcenar. Ca de obicei, o discutăm în ultima săptămână a lunii. 

Cărți interesante martie 2020

Ficțiune

La Humanitas Fiction au apărut mai multe romane interesante, dintre care se remarcă în primul rând, cel de-al doilea roman al scriitoarei tătare Guzel Iahina, Copiii de pe Volga. Urmează apoi, Femei de Oscar, de Melanie Benjamin, Toate viețile pe care nu le-am trăit, de Anuradha Roy, și Florile pierdute ale lui Alice Hart, de Holly Ringland, o carte interesantă atât ca poveste, cât și ca obiect (pe lângă coperta superbă, în interior fiecare capitol începe cu simbolistica unei flori și cu ilustrații alb-negru). De asemenea, la editura Humanitas, un nou roman în colecția de literatură română contemporană, Tata mă citește și după moarte, de Mihail Vakulovski.

La Polirom a apărut un nou roman în seria „Biografii romanțate”, Ionesco. Elegii pentru noul rinocer, de Liliana Corobca, și în colecția de literatură contemporană, două romane premiate, Focul din casă, de Kamila Shamsie (Women’s Prize for Fiction 2018) și Îmbunătățire, de Joan Silber (National Book Critics Circle Award in Fiction 2017). 

La Editura Litera a apărut volumul 3 al cvartetului „Anotimpuri”, de Karl Ove Knausgård, Primăvara, al doilea volum al trilogiei semnată de Rachel Cusk, Tranziție, și două romane contemporane despre lumea în care trăim, ambele dezvoltând tema imigrației forțate: Pământ american, de Jeanine Cummins, și Apicultorul din Alep, de Christy Leftery. 

La Editura Trei, un nou roman în seria Jo Nesbø, Nemesis, și Secretele pe care nu le-am spus, de Lara Prescott, un roman de spionaj despre unul dintre cele mai cunoscute romane sovietice, Doctor Jivago, iar la Nemira un SF interesant, Depozitul, de Rob Hart, și Ȋn țara celor puri, de Kenizé Mourad, un roman despre Orientul Mijlociu contemporan și conflictele sociale și religioase de acolo. 

Și ultima, dar nu cea din urmă, o carte mică și simpatică, Biografia lui Flush, de Virginia Woolf, apărută într-o ediție nouă la Ed. Univers. 

Nonficțiune

Ca de obicei, la Editura Publica au apărut cărți de știință foarte interesante. Luna asta am remarcat trei apariții: două cărți ce au ca subiect gândirea și modelele mentale: Supergândire. Îmbunătățește-ți gândirea și ia decizii mai bune cu ajutorul modelelor mentale, de Gabriel Weinberg și Lauren McCann, și Cele șase secrete ale inteligenței. De ce educația modernă nu ne învață să gândim cu propria minte, de Craig Adams, și o nouă carte în Co-Lecția de Știință, Haos. Nașterea unei noi științe, de James Gleick, ce prezintă una dintre cele mai importante inovații în cunoașterea științifică din epoca noastră: teoria haosului. 

Și la Editura Trei am găsit tot trei apariții interesante, dar din domenii foarte diferite: psihologie - Puterea mitului, de Joseph Campbell, Bill Moyers (sunt foarte curioasă s-o citesc), astronomie - Endurance. Un an în spațiu, o viață de descoperiri, de Scott Kelly (sunt de-a dreptul nerăbdătoare să aflu ce înseamnă să petreci un an în spațiul cosmic), și parenting - Cat + Nat. Secrete de mămici, de Catherine Belknap, Natalie Telfer (recunosc, asta e o alegere extrem de subiectivă: aș fi foarte recunoscătoare dacă aș găsi în carte un secret - care să funcționeze - despre cum faci copilul să doarmă toată noaptea).

La Editura Polirom a apărut o cercetare ce pare provocatoare: Istoriile alimentației. Ce va să zică a mânca?, de Jacques Attali, un volum despre istoria apocalipselor: Sfârșitul e mereu aproape. Momente apocaliptice de la colapsul Epocii Bronzului până la amenințarea nucleară, de Dan Carlin (pare extrem de actuală, dar, de fapt, omenirea a fost mereu în pragul unei apocalipse de un fel sau altul), și un volum semnat de Marta Petreu, Domni și Doamne, ce țese prin fire subtile legăturile (neașteptate) dintre diferite personalități ale culturii noastre. (Da, sunt tot trei cărți și la Polirom, dar am zis că e plictisitor să spun iar asta la început. Așa că am spus-o la sfârșit).

Apropo de fire și urzeli, a apărut la Baroque Books&Arts un volum pe care-l așteptam de ceva vreme, Firul de aur sau istoria lumii văzută prin urechile acului, de Kassia St Clair, o altă istorie alternativă a lumii, de data asta prin prisma veșmintelor. Tot la capitolul istorie mai avem câteva apariții interesante: Copilul și dictatorul, de Marion Le Roy Dagen, Xavier-Marie Bonnot, mărturia emoționantă a unei copile abandonate în orfelinatele din România lui Ceaușescu, Istoria nespusă a Statelor Unite ale Americii, de Oliver Stone, Peter Kuznick (carte ce are la bază un documentar disponibil pe Netflix), și o cărticică-omagiu scrisă după incendiul de anul trecut care a devastat catedrala-emblemă a Parisului: Notre-Dame, de Ken Follet. 

Închei cu două biografii a două femei de marcă: una dedicată soției lui Corneliu Coposu și vieții sale în detenție Arlette Coposu, soția Seniorului, de Andreea Mâniceanu, și una dedicată celebrei cântărețe de cântărețe de blues, jazz și swing, Billie Holliday: Lady Sings the Blues, de Billie Holiday, William Dufty. 

Cărți pentru copii

La Editura Panda au apărut două cărți ilustrate pentru copii, Noi suntem grădinarii, de Joanna Gaines, și Scrisoarea de dragoste, de Anika Aldamuy Denise, iar la Art două cărți mai vechi pentru copii au fost Năzdrăvăniile lui Gian Burrasca, de Vamba (în colecția Arthur Retro) și Petrică Ciuf-Zbârlit, de Dr. Heinrich Hoffmann, o carte ce a marcat la apariție (1845) un punct de cotitură în literatura pentru copii.

La Editura Niculescu am descoperit o nouă colecție de popularizare a științei pentru copii, „Clubul Micilor Exploratori”, unde au apărut mai multe titluri: Știință, Lumea, Sistemul Solar, Oceane, Locuri fascinante. Sunt titluri interesante și utile, mie îmi par potrivite pentru început. Pe site-ul editurii puteți vedea și imagini din interior ca să vă dați seama de utilitatea lor. Tot la categoria asta includ și un titlu clasic deja apărut la Editura Litera, Le Petit Larousse. Cultură generală, o enciclopedie de nelipsit în bibliotecă. 

În încheiere, două romane apărute la Humanitas Junior: unul pentru cititorii middle-grade, Secretele Casei de Iarnă, de Ben Guterson (al doilea volum al trilogiei „Casa de iarnă”), și un roman pentru adolescenți scris de Care Santos, Minciuna. 

Cărți citite și recomandări

În martie am citit mai multe romane nou-apărute, cele două care mi-au plăcut cel mai și cel mai mult au fost: Focul din casă, de Kamila Shamsie (o repovestire modernă a Antigonei lui Sofocle ce are ca protagoniști o familie britanică originară din Pakistan) și Berta Isla, de Javier Marías (mi-a plăcut enorm scriitura lui Marías, deși povestea m-a cam plictisit - nu-mi plac deloc romanele de spionaj). Următoarea la rând este o apariție mai veche, Cântul lui Ahile, de Madeleine Miller, tot o repovestire modernă, de data asta a Iliadei (mi-a plăcut mult la început, dar a ajuns să mi se pară ușor monotonă spre final; dar, per total, mi-a plăcut). 

Întâmplător, multe dintre cărțile citite în martie au avut ca temă imigrația și conflictele violente din lumea modernă: Pământ american, de Jeanine Cummins (o mamă ce încearcă să scape împreună cu fiul său de unul dintre cartelurile de droguri mexicane care-i ucisese toată familia), Apicultorul din Alep, de Christy Lefteri (un cuplu sirian ce încearcă să scape de războiul din țara lor și să ajungă într-o lume unde își pot reface viața; romanul reconstituie realist și dureros periplul imigranților sirieni pe care, de ani de zile, îi vedem la televizor; de data asta, chipurile anonime de pe ecran dobândesc o voce și o poveste, ceea ce nu ne poate lăsa indiferenți), În țara celor puri, de Kenizé Mourad (aventura unei jurnaliste franceze capturată de teroriștii pakistanezi, alături de o prezentare istorică a nașterii conflictelor din această regiune - cartea e mai valoroasă ca informație decât ca scriitură) și, în fine, una pe care am menționat-o deja, Focul din casă, de Kamila Shamsie (care pune foarte bine în oglindă două adevăruri ale lumii moderne care se vor ciocni mult timp de acum înainte: „adevărul” lumii occidentale care nu va tolera amenințarea terorismului și „adevărul” lumii orientale, al celor care cred în necesitatea și justețea unui război sfânt; scriitoarea reușește să le redea pe ambele în plinătatea lor, fără judecăți moralizatoare și asta e cu atât mai valoros). 

Am mai citit o cărticică de iubire pe care o aveam demult în bibliotecă și care mi-a făcut un și mai mare dor de spații deschise și ceruri nesfârșite, Djamilia, de Cinghiz Aitmatov, și am terminat Străinul lui Stephen King. Cartea, am renunțat la film, e imposibil de văzut.