Cărțile lunii (august 2019)

Ultima lună de vară, în august se simte deja în aer că se pregătește toamna literară. Încet-încet, editurile se dezmorțesc și încep să apară știrile despre marile noutăți ale toamnei. S-au anunțat și primele vedete literare ce vor veni la FILIT Iași, iar Editura Litera a organizat în octombrie venirea a doi mari scriitori la București: tasmanianul Richard Flanagan și suedezul Stefan Ahnhem.

Tot la capitolul toamna literară 2019, Editura Nemira a anunțat publicarea în limba română, concomitent cu ediția internațională, a, probabil, celei mai „fierbinți” cărți a momentului: memoriile lui Edward Snowden, planificate să apară pe 17 septembrie în 20 de țări. 

Iar, pentru cei interesați, cartea lunii septembrie la clubul nostru de carte online este Fericire, de Aminatta Forna. 

Cărți interesante din august 2019

Ficțiune

La Editura Polirom a apărut Efectul Rosie, de Graeme Simsion, continuarea unuia dintre cele mai amuzante romane de dragoste pe care le-am citit acum câțiva ani, Proiectul Rosie, un nou volum de eseuri și povestiri în seria de autor Henry Miller, Înțelepciunea inimii, și un roman semnat de una dintre cele mai interesante scriitoare turce contemporane, Aslı Erdoğan, Orașul în mantie purpurie. 

La Humanitas Fiction au apărut două romane interesante, deși în maniere diferite. Primul este un roman despre România interbelică, inspirat de una dintre cărțile-cult ale literaturii române, Jurnalul lui Mihail Sebastian: Eugenia, de Lionel Duroy, pe care sunt foarte curioasă să-l citesc. E întotdeauna interesant să descoperi lucrurile familiare despre cultura proprie prin ochii unui străin. Cel de-al doilea este un roman ce se anunță relaxant și amuzant, dar și interesant ca teme și perioadă istorică: Alo? Albert Einstein la telefon, de R.J. Gadney, o carte care se prezintă a fi „și savantă, și ușor de citit”, o combinație pe care eu o găsesc irezistibilă. 

Am remarcat și două romane traduse din limba franceză: Sora mea, Summer, de Monica Sabolo, un thriller psihologic nominalizat la premiile Goncourt și Interallié, și o nouă traducere din opera lui Mathias Enard la Nemira, Dorință, un roman liric și muzical despre Veneția secolului XVIII. Mathias Enard este scriitor invitat la ediția de anul acesta a FILIT Iași. Și, dacă tot suntem în Italia, din Veneția ajungem la Florența prin romanul Măsura omului, de Marco Malvaldi, un thriller ce-l are ca protagonist pe nimeni altul decât Leonardo da Vinci. 

Închei cu o nouă carte interesantă din colecția „Musai” a Editurii Art, Femeia la 1000°C, de Hallgrímur Helgason, un roman bazat pe fapte reale, incomod și insolit, despre viața unei femei, dar și despre Europa celui de-Al Doilea Război Mondial. 

Nonficțiune

La Editura Trei a apărut o nouă istorie alternativă a lumii, e vorba despre Drumurile mătăsii, de Peter Frankopan, o carte apărută mai întâi în ediție ilustrată pentru copii, anul trecut. Așa cum fac multe cărți de azi, volumul lui Frankopan ne prezintă istoria lumii, dar nu dintr-o perspectivă cronologică, școlărească, ci tematică, reușind, astfel, să fie mai interesantă și mult mai ușor de citit și de ținut minte. Tot la Trei, remarc și o nouă apariție din colecția de psihologie, Interpretarea basmelor, de Marie-Louise von Franz, un volum clasic, căruia îi stă bine în bibliotecă alături de Psihanaliza basmelor, de Bruno Bettelheim, apărută acum doi ani. Tot la categoria psihologie notez și volumul Dosarele criminalilor în serie, de Paul Simpson, o anchetă detectivistic-psihologică despre motivațiile din spatele acțiunilor a 33 de criminali în serie. 

În Co-Lecția de Știință a Editurii Publica a apărut Lichid. Substanțele plăcute și periculoase care curg prin viețile noastre, de Mark Miodownik, un volum ce prezintă în perspective originale și interesante lichidele cu care interacționăm. De același autor, a mai apărut un volum asemănător despre materialele care ne înconjoară: 10 materiale minune.

Am remarcat și două reeditări de seamă: la Editura Litera a apărut Rugăciune pentru Cernobîl, de Svetlana Aleksievici, un volum deja clasic (prima ediție a fost la Corint, iar titlul era Dezastrul de la Cernobîl), iar la Vellant s-a reeditat Arhitectura fericirii, de Alain de Botton, un volum de filozofie și psihologie a arhitecturii în stilul inconfundabil și prietenos al lui de Botton. 

Două apariții de excepție din categoria „Artă”: Psihologia culorilor, de Karen Haller, de la Baroque Books&Arts, o carte ce face pereche bună cu Culorile şi viaţa lor secretă, de Kassia St Clair și care este apărută în aceleași condiții grafice excelente cu care ne-a obișnuit această editură, și albumul unei expoziții retrospective Victor Brauner, 75 HP, apărut la Vellant.

Cărți pentru copii

Nu chiar pentru copii, ci mai mult despre copii, notez aici apariția unor cărți dedicate părinților. La Humanitas Junior a apărut 9 luni. Un ghid al sarcinii pe luni pentru toată familia, de Esther van de Paal, Courtney Adamo, o carte ilustrată pentru copii și părinți ce urmărește dezvoltarea copilului pe parcursul celor 9 luni de sarcină (de folos atât pentru părinți, cât și pentru copiii curioși care vor să știe cum vin pe lume viitorii lor frați mai mici). Lectura acestui volum poate fi continuată cu Ce gândește copilul meu, de Tanith Carey, un curs practic pentru părinți despre copiii de la 2 la 7 ani. E un gol între cele două cărți, dar eu știu sigur că va fi acoperit în curând de un volum ce se ocupă fix de perioada 0-2 ani ce va apărea la Editura Trei (stați aproape!). Și, pentru că tot am ajuns la Editura Trei, aici a apărut un volum dedicat viitoarelor mame, Nașterea unei mame. Cum te schimbă pentru totdeauna experiența maternității, de Daniel N. Stern, Nadia Bruschweiller-Stern. Tot de Daniel N. Stern a apărut vara asta Jurnalul unui bebeluș. Ce vede, ce simte și ce trăiește copilul tău, un volum interesant atât pentru părinții care ar da orice ca să înțeleagă ce se petrece în mintea bebelușilor, dar și pentru cititorii interesați de felul în care se construiește mintea umană. 

Dintre cărțile „adevărate” pentru copii, semnalez apariția unui nou volum semnat de autoarea seriei „Mog”, Judith Kerr, Coada Katinkăi. De asemenea, la Editura Litera am remarcat că apar foarte multe cărți pentru copii în ultima vreme, multe dintre ele educative și pentru copii foarte mici, în colecția „Bebe învață”. Noi am testat Primele cuvinte. 45 de sunete din jurul tău și Marea carte despre animale. 50 de sunete de animale și ne-au plăcut (sunt ușor de folosit, dar, în același timp, rezistente la mototoliri, bruscări, ronțăieli și alte forme de agresivitate afectivă asupra cărților). 

Cărți citite și plăcute în august 2019

La secțiunea „Cele mai frumoase cărți citite în iulie 2019” intră, la egalitate, dar din motive diferite, deși pe amândouă le unește iubirea pentru natură: Acolo unde cântă racii, de Delia Owens, și Fericire, de Aminatta Forna. Prima este, în același timp, un thriller polițist și un roman liric, o odă adusă naturii, o combinație ce poate părea nepotrivită, dar care reușește să fie și convingătoare și interesantă și frumoasă. Cea de-a doua este mai mult o meditație psihologică și filozofică despre lumea de azi, căutarea fericirii, comunitate, teama de moarte și alte câteva teme „grele”, dar ușor de digerat prin felul în care curge și este spusă povestea. 

Am citit și Cei doisprezece, al doilea volum al seriei „Transformarea”, de Justin Cronin, o distopie apocaliptică cu zombi care, ca și la primul volum, m-a ținut prinsă strâns în ghearele poveștii. Cronin e un povestitor desăvârșit și, deși pare că nu se mai poate scrie/ecraniza nimic care să conțină sintagma „apocalipsă zombi”, el ne demonstrează că se poate. În afara cercurilor de fani înrăiți și dedicați, la noi SF-ul este, pe nedrept, un gen minor și marginal, dar unele dintre cele mai frumoase cărți pe care le-am citit aparțin acestui gen, așa că, cei care nu au făcut-o, ar trebui să-i acorde o șansă. Tot la categoria „marginal, pe nedrept” este, la noi, și Stephen King, un autor genial și talentat. Am început luna asta Shining, una dintre cărțile sale clasice, și mi s-a confirmat, încă o dată, că este un scriitor și un psiholog desăvârșit. Singura greșeală pe care am făcut-o a fost că am început s-o citesc seara. Never again. 

Tot de la Nemira mai recomand și Oceanul vieții, de Callum Roberts, un volum de popularizare a științei care urmărește felul în care au apărut, evoluat și transformat mările noastre, dar și o invitație la ecologism și protejarea lor. 

Avem și o nominalizare la categoria „Mi-a plăcut și nu prea” și anume O căsnicie americană, de Tayari Jones, o carte ce aduce aminte prin subiect de Dacă Strada Beala ar putea vorbi, de James Baldwin: un cuplu de negri în America, el acuzat pe nedrept de viol, ea însărcinată. Asta e partea comună, ce se întâmplă după e complet diferit în ambele cărți. Tot complet diferit e și felul în care este spusă fiecare poveste: acolo unde la Baldwin e lirism și complexitate, la Jones e proză plată și prozaism. Nu știu să zic dacă m-am bucurat că am citit O căsnicie americană, cert e că mă bucur că am terminat-o repede. 

Zile senine și spor la citit!