Cărțile lunii (iulie 2019)

Așa cum am promis, am revenit, într-o nouă formulă, cu articolul de noutăți literare. Aceasta va cuprinde două secțiuni: una de cărți recente interesante (grupate în Ficțiune, Nonficțiune și Cărți pentru copii) și una de cărți citite (în care voi vorbi despre cărțile citite în luna respectivă). Spre deosebire de articolul de dinainte (care era gândit să fie informativ), acesta va fi chiar unul de recomandări, așadar va fi o selecție subiectivă de cărți. Titlurile vor fi însoțite de linkuri directe către editura unde au apărut ca să aveți acces direct la toate informațiile legate de ele. Sper să vă placă această nouă formulă. Articolele vor apărea la începutul lunii. 

Înainte de a începe menționez, pentru cei interesați, că am făcut și un grup asociat paginii de Facebook a blogului unde discutăm despre cărțile citite și unde, în fiecare lună, avem un club de carte online. Cartea lunii august este Soția, de Meg Wolitzer, iar discuțiile vor începe luni, pe 26 august.

Cărți interesante din iulie 2019

Ficțiune

La Editura Litera, în colecția de ficțiune comercială (unde eu am găsit anul ăsta câteva titluri interesante, unul chiar de-a dreptul excepțional de interesant, mă refer la 1793. În umbra morții, de Niklas Natt och Dag), mi-a atras atenția un thriller istoric ce-i are ca protagoniști pe Thomas Edison și Nikola Tesla: Zilele din urmă ale nopții, de Graham Moore. Din descriere, pare o carte interesantă atât prin subiect, cât și prin felul în care recreează atmosfera vremii, ceea ce mi se pare suficient pentru a fi pusă pe lista de citit. Tot de la Litera mi s-a mai părut interesat un roman din colecția de cărți romantice, Dragostea târzie a doamnei Ali, de Helen Simonson - ceva cu o iubire târzie, prejudecăți mic-burgheze și pasiune pentru literatură. Pare bună de luat la plajă sau de citit când ai chef de ceva drăguț, dar ușurel. 

În „Biblioteca Polirom”, unde apar lună de lună romane foarte interesante și extrem de diverse, am remarcat în iulie trei apariții: Less, de Andrew Sean Greer, roman ce a primit anul trecut Premiul Pulitzer, distincție ce este, pentru mine, una dintre cele mai mari din literatură (Pulitzer mi se pare cel mai important premiu literar în momentul ăsta, principalul motiv fiind că se acordă unor cărți foarte bine scrise, nu e nici social precum Man Booker, nici politic precum Nobel), O căsnicie americană, de Tayari Jones, un roman de dragoste ce a primit și el un premiu notabil - Women’s Prize for Fiction 2019, și care m-a atras prin subiect - „o poveste despre iubire și nedreptate în Sudul american”, și Povestea unei familii perfecte, de Rosa  Ventrella, tot un roman de dragoste ce pare a aduce cu atmosfera din cărțile Elenei Ferrante. 

Închei lista cărților de ficțiune interesante cu alte trei titluri: două reeditări pe care n-am apucat să le citesc la vremea apariției lor așa că sper să reușesc acum - e vorba despre O istorie a lumii în 10 și 1/2 capitole, de Julian Barnes (eu am o relație complicată cu scriitura lui Barnes, până acum am constatat că-mi place foarte mult eseistica lui și mai deloc proza; nu-mi dau seama unde se situează volumul ăsta, așa că-i mai dau o șansă) și Proiectul Lazarus, de Aleksandar Hemon (m-am îndrăgostit de Hemon după ce am citit Cartea vieților mele). Ultima apariție pe care vreau s-o menționez este un roman ce a făcut vâlvă la apariția în engleză, este vorba de Nix, de Nathan Hill, o carte care vorbește cu ironie despre lumea în care trăim. 

Nonficțiune

Ca de obicei, în ultimul timp, cărțile de nonficțiune sunt din ce în ce mai interesante și mai diverse. La Editura Art a apărut un volum notabil de memorialistică, Endurance. Incredibila călătorie a lui Shackleton, de Alfred Lansing, despre călătoria din 1914 a lui Shackleton la bordul navei Endurance spre Antarctica. Tot la memorialistică (dar nu numai) poate fi încadrată și Foame. Memoriile corpului (meu), de Roxane Gay, un volum incomod, dar necesar, așa cum sunt multe dintre cărțile apărute la Black Button Books. 

O nouă biografie semnată de Walter Isaacson a apărut la Editura Publica, de data asta avându-l ca protagonist pe Albert Einstein. Volumul se alătură celorlalte două biografii exhaustive ale aceluiași autor și care îi prezentau pe Leonardo da Vinci și Steve Jobs. Un volum de mini-biografii este și Titani ai istoriei. Giganții care ne-au modelat lumea, de Simon Sebag Montefiore, o introducere interesantă și accesibilă în biografiile personalităților lumii, de la Shakespeare la Platon sau Casanova. Și tot la Istorie menționez și Barbarii. Civilizații dispărute, de Peter Bogucki, un volum despre comunitățile mai puțin cunoscute ale istoriei antice (perioada avută în vedere este cuprinsă între Epoca de Piatră și căderea Imperiului Roman de Apus), dar și un album de istorie a mentalităților realizat de Adrian Majuru, Cum se distrau românii odinioară, apărut la Ed. Corint. 

Închei cu câteva cărți de popularizare a științei: un volum din Co-Lecția de Știință a Editurii Publica (una dintre cele mai bune de la noi), Dopamina. Despre cum o singură moleculă din creierul nostru controlează iubirea, sexul și creativitatea – și va hotărî soarta omenirii, de  Daniel Z. Lieberman și Michael E. Long (o lectură ce merge de minune după Excitat. Istoria hormonilor și modul în care controlează aproape totul, de Randi Hutter Epstein, apărută în aceeași colecție), și, tot de la Publica, Superuman. Viața la limitele capacității mentale și fizice, de Rowan Hooper, o cercetare interesantă a diferitelor abilități fizice și mentale pe care le au anumiți oameni, interesantă în contextul contemporan în care pare că totul a fost transformat într-o competiție. De menționat că autorul nu-și propune să ofere un rețetar pentru dobândirea de super-puteri, ci, pur și simplu, analizează manifestarea acestora la diverși indivizi. 

Ultimele două cărți din listă sunt de interes mai ales pentru iubitorii de animale, dar nu numai: un volum clasic al etologului Konrad Lorenz, Vorbea cu patrupedele, cu păsările și cu peștii, care urmărește să demitizeze anumite păreri greșite referitoare la animale și comportamentul lor (de același autor am citit și Aşa a descoperit omul câinele și mi-a plăcut foarte mult) și o carte recentă, scrisă tot de un etolog celebru, este vorba de Suntem îndeajuns de inteligenți pentru a înțelege inteligența animalelor?, de Frans de Waal (acum citesc Bonobo și ateul. În căutarea umanismului printre primate, prima sa carte tradusă în limba română și e minunat scrisă și documentată).

Cărți pentru copii

Una dintre cele mai interesante apariții pentru copii din luna iulie mi s-a părut a fi tot o carte de popularizare a științei, este vorba de Povestea vieții. Evoluția, de Katie Scott, un volum dintr-o serie de referință, Bun venit la muzeu. Intrarea liberă. Este o carte minunat ilustrată (ca toate din serie, de altfel) și care își propune să spună, pe înțelesul copiilor, povestea apariției și evoluției vieții. Spre deosebire de celelalte apărute în serie, aceasta este într-un format mai mic și are un preț ceva mai accesibil. Tot la Humanitas Junior a mai apărut un alt volum de colecție, este vorba de o nouă ediție a celor 1001 de nopți, repovestite de Eusebiu Camilar și cu ilustrații de Ana Alfianu. 

Mai menționez și două cărți ilustrate pentru copii: Biblioburro și cărțile călătoare, de Monica Brown, cu ilustrații de John Parra, și un volum de povești de adormit copii realizat de două autoare foarte populare la noi printre copii și părinți: 28 de povești de noapte bună, de Brigitte Weninger, Eve Tharlet.

Cărți citite și plăcute în iulie 2019

Printre cărțile citite în iulie și pe care le-aș recomanda se numără cele din proiectul inițiat de FILIT în 2018, Scriitori de poveste. Sunt 11 volume scurte, fiecare într-un stil aparte și care își propun să reînvie câte o figură a literaturii române, dar și atmosferă în care a trăit. Sunt volume excelente de popularizare a literaturii române vechi și clasice și care pot împrietenii cititorii de toate vârstele cu marile și micile figuri ale literaturii noastre. 

La categoria „Cele mai frumoase cărți citite în iulie 2019” intră, la egalitate, O odisee, de Daniel Mendelsohn, și Z, orașul pierdut. Povestea amazoniană a unei obsesii fatale, de David Grann. Prima este un volum greu de încadrat într-o categorie, este și volum de memorii, dar și un seducător excurs filologic ce are ca subiect una dintre marile opere ale literaturii universale, Odiseea lui Homer. A doua este o excelentă investigație jurnalistică ce urmărește destinul unui celebru explorator, Percy Fawcett, pornit în căutarea unui oraș legendar în jungla amazoniană. 

Alte cărți care mi-au plăcut: Al nouălea mormânt, de Stefan Ahnhem, volumul 2 din seria „Fabian Risk”, un thriller plin de suspans (un pic prea plin, ce-i drept, cam multe climax-uri și povestea un pic prea lungă și inutil complicată la un moment dat), dar cu personaje foarte interesante, Mila 23, de Dan Ivan, un volum de povestiri despre oamenii Deltei Dunării, Visătorul, de Ian McEwan, o colecție interesantă de povești ce urmăresc să recreeze lumea mentală a unui copil (o încercare foarte reușită, de altfel). 

Aș mai nota aici și o carte care mi-a plăcut și nu prea, e vorba despre Monsieur Karenin, de Vesna Goldsworthy, un roman ce urmărește să traseze destinul fiului Annei Karenina într-o Europă postbelică. Mi-a plăcut ideea și felul în care autoarea a recreat atmosfera haotică și confuză de după al Doilea Război Mondial. Nu prea mi-au plăcut personajele și dialogurile - mi s-au părut artificiale, neconvingătoare. Mi s-a părut mult mai bun primul roman al autoarei, Marele Gorsky. 

În încheiere, semnalez și apariția unui volum de Steven Johnson, Cum am ajuns aici. Șase inovații care au făcut lumea modernă, adaptat pentru tinerii cititori. Steven Johnson are un stil aparte de a descoperii corelații interesante între diferite evenimente istorice, iar acest volum (atât în varianta pentru adulți, cât și cea pentru copii) este numai bun să facă istoria plăcută și interesantă.

Cam atât despre cărțile lunii iulie, sper să vă fie de ajutor recomandările. În curând voi reveni cu un nou articol despre cărțile lunii august. Până atunci, zile senine și spor la citit!