• „Să-ți cauți fericirea zilnic” - proverb din Egiptul antic

Cărțile lunii (septembrie 2019)

Cărțile lunii (septembrie 2019)

Am intrat în toamna literară, evenimentele literare de seară s-au înmulțit, iar noutățile au venit peste noi, înainte să terminăm teancurile strânse în vară, în primăvară, sau, chiar, toamna trecută. Oricum, în caz că nu știați, toamna asta s-au împlinit 300 de ani de Robinson Crusoe, iar Zadie Smith a afirmat, oroare!, că nu a putut să termine cărțile lui Proust sau, măcar, Frații Karamazov

Pentru cei interesați, cartea lunii octombrie la clubul nostru de carte online este Interior zero, de Lavinia Braniște.

 

Cărți interesante din septembrie 2019

Ficțiune

La Humanitas Fiction a fost tradus încă un roman al multipremiatului, multilăudatului și talentatului scriitor rus, Evgheni Vodolazkin, Brisbane (un roman ce alcătuiește un fel de trilogie alături de Laur - romanul cu care a cucerit publicul român - și Aviatorul). Tot aici apare și un nou roman al unei alte autoare de succes, dar dintr-un alt registru, Care Santos, și ea o mare povestitoare, cu un stil propriu. Ultimul său roman tradus, Tot binele și tot răul, pornește de la meditațiile personajului principal blocat de un viscol pe aeroportul Henri Coandă. 

La Ed. Rao a apărut o carte pe care prietenii mei de pe Goodreads care au citit-o în engleză au lăudat-o foarte mult, Furiile inimii, de John Boyne (autorul unui alt roman devenit bestseller, Băiatul cu pijamale în dungi). Un proiect mult mai ambițios, Furiile inimii (cu un titlu mai sugestiv în original, The Heart's Invisible Furies), cartea prezintă atât istoria intimă a unui om, cât și a unei țări întregi - Irlanda. Tot în Irlanda se petrece și acțiunea unui alt roman psihologic despre care am tot auzit și care pare #decitit, Oameni normali, de Sally Rooney, apărut la Curtea Veche, dar și Un gentleman de ocazie, de Sebastian Barry, apărut la Litera. Acum am și eu cu ce să asortez sticla de Jameson Black Barrel pe care i-am cumpărat-o soțului de ziua lui, dacă tot nu beau whisky. 

La Black Button Books a mai apărut un volum de Richard Ford (autor invitat la Iași, la FILIT), Viață sălbatică, un roman despre adolescență, dar și despre derapajele iubirii maritale, și, tot din categoria „autor prezent la FILIT”, face parte și Din pântecul balenei, de Sjón, un roman despre fascinanta lume medievală (aici cristalizată în Islanda anului 1635).

La categoria thrillere, la Litera a apărut al treilea volum al seriei Fabian Risk, Minus optsprezece grade, de Stefan Ahnhem (le-am citit pe primele două, sunt interesante pentru pasionații genului), iar la Ed. Trei am remarcat două romane Suflete pereche, de John Marrs, un fel de thriller apocaliptic, în care căsniciile se fac pe baza potrivirii perfecte a ADN-urilor, și O familie aproape normală, de Mattias Edvardsson, o poveste despre o crimă, dar și despre copii, părinți, dileme morale. 

În încheiere, câteva reeditări ce merită menționate: la Litera, Eileen, de Ottesa Moshfegh (nominalizată la Man Booker, am avut-o la clubul de carte Litera, mie mi s-a părut foarte bine scrisă, mi-a plăcut mult, deși am fost în minoritate), Nemurirea, de Milan Kundera, o nouă ediție bilingvă a Infernului lui Dante, în traducerea lui Marian Papahagi, și o reeditare pe care o așteptam demult, Povești corecte politic de adormit copiii, de James Finn Garner, la Humanitas. 

 

Nonficțiune

La Editura Litera au apărut luna asta mai multe cărți de nonficțiune foarte interesante. Un volum care mi-a atras atenția a fost Istoria lumii. Hartă cu hartă, o enciclopedie istorică ce urmărește principalele evenimente istorice prin intermediul hărților lumii. Tot la capitolul istorie mi s-a mai părut interesant și Istoria lumii în pilule, de Emma Marriott, un volum care-și propune să trateze tot principalele evenimente istorice, dar pe scurt. Cumva, cărțile fac pereche și ar fi interesant de citit în paralel. Tot la Litera, în imprintul Carte pentru toți, a apărut un volum de Atul Gawande, un autor care nu se teme de subiecte „dificile”, Suntem muritori. Ce contează cu adevărat la sfârșitul vieții, și s-au reeditat două volume foarte interesante, unul de neuroștiințe: Ce ne spune creierul. Dezvăluiri extraordinare despre creierul uman, de V.S. Ramachandran, și un altul despre evoluționism, A 6-a extincție, de Elizabeth Kolbert. 

O carte pe care o așteptam cu nerăbdare în limba română a apărut la finalul lunii la Publica, este vorba despre Îngerii mai buni ai naturii noastre. De ce s-a diminuat violența, de Steven Pinker. Ideea principală a lui Pinker este că, deși nu ne dăm seama, trăim în „cea mai bună dintre lumile posibile” și, pentru a demonstra asta, autorul aduce dovezi din domeniul istoriei, teoriei minții, evoluționismului și altor științe umaniste. Tot la Publica, mi s-a mai părut interesant un volum ce combină psihologia cu dezvoltarea personală, Paradoxul Cimpanzeului. Programul de management al minții pentru încredere, succes și fericire, de Steve Peters. Pe lângă activitatea clinică, autorul a lucrat în domeniul sportului de performanță și își propune să dezvolte în această carte un sistem de „management al minții” prin care oamenii își pot optimiza performanța la muncă, dar și în viața personală. 

Tot în domeniul științelor despre om, la Ed. Trei a apărut o altfel de istorie a omenirii, Oamenii. Scurtă istorie despre cum am stricat totul, de Tom Phillips, un volum ce-și propune să prezinte momentele lipsite de glorie ale istoriei speciei umane, iar la All a fost reeditat un volum deja clasic al domeniului, Arme, virusuri și oțel. Soarta societăților umane, de Jared Diamond, volum premiat cu Pulitzer. 

Două volume de istorie recentă ce pot fi citite în paralel, Coșmar în Balcani. Un sas transilvănean în cel de-al Doilea Război Mondial, de Anna M. Wittmann, apărut la Ed. Cartier, spune povestea lui Fred Umbrich, un tânăr sas dintr-un sat de lângă Mediaş, recrutat în 1943 în Waffen SS, Divizia de Vânători de Munte, și Zăpada însângerată. Memoriile unui soldat german pe frontul de est, de Günter K. Koschorrek, un volum de amintiri ce pornește de la jurnalul ținut de un soldat german din Al Doilea Război Mondial în timpul luptelor din Rusia, România, Italia și Polonia.

Mai aproape de noi, dar despre un altfel de război, al datelor personale, al spionajului, al lumii virtuale care ne controlează, la Nemira a apărut Dosar permanent, de Edward Snowden, memoriile celui care a dezvăluit lumii întregi ceea ce lumea întreagă deja bănuia: că SUA este un stat tip Big Brother.

Ca să închei secțiunea într-o notă mai veselă, notez apariția unei cărți apărută la Ed. Vremea și care mi se pare interesantă prin concept: Cărţi în dialog, de Tatiana Mărgescu, un volum de amintiri ce pornește de la amintirile cărților citite de autoare. Pentru un cititor, evenimentele reale și cele literare dobândesc, la un moment dat, același drept la existență, împletindu-se armonios. Dacă mi-aș scrie vreodată memoriile, probabil că aș porni tot de la cărți. 

 

Cărți pentru copii

La secțiunea de cărți pentru copii, la Litera au apărut mai multe enciclopedii interesante pentru cei mici: Enciclopedia copiilor. Cartea care explică totul, Enciclopedia enciclopediilor, Cultură generală ca să fii genial!. Enciclopedie ilustrată cu întrebări și răspunsuri. Tot în categoria cultură generală intră și două serii noi începute de Litera mică: Oameni care au schimbat istoria, o serie de biografii ale personalităților marcante ale lumii științifice, primele două volume sunt despre Steve Jobs și Marie Curie, și o serie de povești muzicale: Anotimpurile și Spărgătorul de nuci

La Ed. Humanitas am remarcat două cărți de povești ilustrate în ediții foarte frumoase: Povești cu animale din lumea întreagă. 50 de basme și legende, de Angela McAllister, cu ilustrații de Aitch, și Povești cu căpcăuni și vrăjitoare. 50 de basme și legende din lumea întreagă, de Angela McAllister, cu ilustrații de Mădălina Andronic., iar la Ed. Vellant a apărut un nou volum de poezii de Carmen Tinderle și cu ilustrații de Vali Petridean, conceput pentru copiii mileniului 3: Selfie cu elfii. Poezii augmentate pentru copii (cu ajutorul unei aplicații instalate pe telefon, anumite ilustrații din carte pot fi vizualizate în mișcare, lucru extrem de interesant pentru cei mici, evident).

Mai notez și trei cărticele ilustrate simpatice și educative, Bunica atinge stelele, de Brigitte Weninger, Feridun Odal, despre subiectul greu de abordat cu copiii al morții persoanelor apropiate, Bufniţel și prima zi de școală, de Debi Gliori, despre un subiect la fel de dificil, dar mai puțin tragic: începerea școlii, și Ultima călătorie. Doctorul Korczak și copiii săi, de Irène Cohen-Janca, cu ilustrații de Maurizio A.C. Quarello, o poveste emoționantă despre copilărie, umanitate, nedreptate, curaj. 

De asemenea, menționez că s-a dat liber la cărți de Crăciun pentru copii, la Litera a apărut Cum a salvat Felix Crăciunul. O poveste de Advent, cu 24 de capitole și jumătate, de Alex T. Smith, iar la Aramis Numărătoarea inversă a Crăciunului, de Stella Caldwell, Încă 24 de zile până la Crăciun, de Jana Frey, Stefanie Dahle, și Era Noaptea de Ajun.

 

Cărți citite în septembrie 2019

Luna trecută am citit una după alta, absolut întâmplător, două cărți despre Veneția. Nu știu dacă a fost dorul de Veneția, dar, deși foarte deosebite, mi-au plăcut amândouă. Este vorba de Dorință, de Mathias Enard, și Casanova. Sonata inimilor frânte, de Matteo Strukul. Prima, un fel de elegie muzicală închinată Serenissimei, a doua un roman istoric de capă și spadă în care întâlnim un Casanova galanton și cavaler, dar și o Veneție absolut superbă pe fundal. Sunt cărți de relaxare și de evadare în spații imaginare (pentru că și Veneția este, într-un anumit sens, un splendid spațiu imaginar). 

Am mai citit și mi-au plăcut două romane scrise de două scriitoare române contemporane, Ultima cruciadă, de Simona Antonescu, și Interior zero, de Lavinia Braniște. Cărțile nu au nimic în comun în afara faptului că ambele sunt foarte bine scrise, că mi-au plăcut mie și că le-am citit în aceeași lună. Ultima cruciadă este un roman istoric medieval despre vremea lui Iancu de Hunedoara, ce îmbină foarte frumos adevărul istoric cu adevărul fantastic, așa cum se întâmplă atunci când e vorba despre Evul Mediu, iar Interior zero, este un roman despre o tânără ce încearcă să facă față provocărilor lumii contemporane și neajunsurilor vieții (salariu mic, job fără satisfacții, relații amoroase fără viitor). 

Tot în septembrie am reluat seria „Witcher”, de Andrzej Sapkowski, și am continuat cu vol. 2, Sabia destinului, mai ales că, în curând, va începe pe Netflix și serialul inspirat de această serie fantasy. Mie îmi place stilul scriitorului polonez, amestecul de basm, folclor balcanic, mister și aventuri, iar Geralt de Rivia e un personaj foarte interesant și bine construit. Cred că ar putea fi o serie interesantă și pentru cei care nu prea obișnuiesc să citească fantasy, tocmai pentru că e foarte bine scrisă și aduce întrucâtva aminte de basmele populare citite în copilărie, dar are și ceva nou pe deasupra. 

La categoria „mi-a plăcut și nu prea” a intrat Eugenia, de Lionel Duroy, o carte despre România interbelică, Al Doilea Război Mondial, Mihail Sebastian (& co.). Mi-a plăcut pentru că m-am simțit bine să revăd cu alți ochi personaje familiare ale literaturii române (de la Mihail Sebastian, la Camil Petrescu, Mircea Eliade, Eugen Ionescu ș.a), dar nu mi s-a părut cam lungă și, la un moment dat, cred că scriitorul a scăpat acțiunea din frâu, pentru că totul s-a transformat dintr-un roman al literaturii, într-un roman cu spioni și atentate. E interesantă de citit pentru cei care nu cunosc perioada și poate fi un bun punct de plecare pentru a afla mai multe despre această parte a istoriei noastre, dar e ușor dezamăgitor pentru cei care au citit măcar Jurnalul lui Sebastian. Mihai Iovănel a scris pe Scena9 mai multe despre carte. 

Închei cu două romane pentru copii pe care le-am citit în manuscris anul trecut și au apărut acum la Nemi: un roman de aventuri fantasy, Nevermoor. Probele de admitere ale lui Morrigan Crow, de Jessica Townsend, și Știința lucrurilor fragile, de Tae Keller, un roman foarte frumos despre depresie (un subiect mai puțin abordat în cărțile pentru copii, dar asta nu-l face de neocolit, din contră), dar și despre prietenie, știință și miracole. Mie mi-a plăcut mult. 


Zile senine și spor la citit! 

Laura Câlțea

Laura Câlțea

Cititoare împătimită, m-am apucat de scris din nevoia de a împărtăși frumusețea adunată în cărți. Mai multe despre mine aici.


Articole asemănătoare

Noutăți literare 17-23 octombrie 2016

Noutăți editoriale și articole literare ale săptămânii 17-23 octombrie 2016.

Noutăți literare 11-17 decembrie 2017

Noutățile literare ale săptămânii 11-17 decembrie 2017.

Noutăți literare 23-29 aprilie 2018

Noutățile literare ale săptămânii 23-29 aprilie 2018.

0 Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi facută publică.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Da   Nu