„Drumul către libertate. Autobiografia unei refugiate din Coreea de Nord”, de Yeonmi Park (fragment)

În această săptămână a apărut la Editura Polirom volumul devenit în scurt timp bestseller internaţional, Drumul către libertate. Autobiografia unei refugiate din Coreea de Nord, de Yeonmi Park, în traducerea Ioanei Aneci.

Yeonmi Park îşi spune pentru prima oară povestea uluitoare, cu demnitate, curaj şi uneori cu umor. Drumul către libertate este o mărturie despre forţa spiritului uman şi despre riscurile pe care suntem dispuşi să ni le asumăm ca să fim liberi. 

Yeonmi Park s-a născut în 1993 în Hyesan, Coreea de Nord, şi a crescut crezând că e normal să vadă cadavre în drum spre şcoală şi să fie atât de flămândă, încât să mănânce plante sălbatice. A fost învăţată să nu-şi exprime niciodată părerile şi i s-a spus că „Iubitul Conducător” poate să-i citească gândurile şi să o pedepsească pentru ele.

La vârsta de 13 ani, după ce tatăl ei a fost condamnat la muncă silnică, Yeonmi şi familia ei au luat decizia disperată de a fugi din Coreea de Nord traversând fluviul îngheţat Yalu în China, unde au căzut însă în mâinile traficanţilor de persoane. După aproape doi ani de captivitate într-o lume la fel de brutală şi de periculoasă ca aceea pe care o părăsiseră, Yeonmi şi mama ei şi-au riscat din nou viaţa, străbătând deşertul Gobi şi orientându-se după stele în drumul lor spre libertate.

În prezent, Yeonmi Park locuieşte la Seul, Coreea de Sud, dar călătoreşte în întreaga lume ca activistă pentru drepturile omului. Mai multe informaţii pe pagina de Facebook a autoarei.

„Sunt extrem de recunoscătoare pentru două lucruri: că m-am născut în Coreea de Nord şi că am scăpat din Coreea de Nord.” (Yeonmi Park)

„Una dintre cele mai cumplite poveşti pe care le-am citit vreodată. O carte ce te face să fii recunoscător pentru libertatea pe care nu ai obţinut-o niciodată prin luptă.” (The Bookseller)

„Realistă şi cutremurătoare.” (The Observer)

„O carte elocventă, dureros de sinceră, ce înfăţişează dificultăţile multor nord-coreeni.” (Kirkus Reviews)

Puteţi citi un interviu recent cu Yeonmi Park în The Guardian.

Discursul emoţionant a lui Yeonmi Park la Summit-ul One Young World 2014, din Dublin, aici. 

Drumul către libertate. Autobiografia unei refugiate din Coreea de Nord, de Yeonmi Park (fragment) 

De cînd o apucasem pe mama de mîini şi nu mai voiam să-i dau drumul, ceva se schimbase între noi. Din momentul acela, eu aveam să iau deciziile. Mama s-a uitat la mine şi a întrebat: 

— Tu ce vrei? 

Fără să mă gîndesc, am spus: 

— Eu vreau să mănînc ceva. 

Nu puseserăm nimic în gură toată ziua, iar totul era atît de derutant şi de terifiant, încît nu prea mai puteam să mă concentrez. 

— Da, Yeonmiya, a zis ea. Dar vrei să te întorci în Coreea de Nord? 

M-am gîndit puţin. Dacă eram vîndute, m-am gîndit că măcar aveam să fim în acelaşi sat şi mai vedeam noi ce făceam. Poate o găseam pe Eunmi şi poate mîncam ceva. 

— Vreau să rămîn în China, am spus. 

— Bun, a zis intermediarul cel chelios. 

— Ştiţi ceva despre fata mea cea mare, Eunmi? a întrebat mama. Trebuia să plece şi ea în China şi nu am mai auzit nimic de ea. 

Intermediarul ne-a spus că trebuia să primească două fete cu cîteva zile în urmă, dar că acestea nu mai ajunseseră. El mai încercase o dată şi cu o zi înainte să ajungem noi, dar nu reuşise să ia legătura cu ceilalţi. După părerea lui, fetele erau încă în Coreea de Nord. Dar ne-a asigurat că aveau să ajungă curînd în China şi că ne puteam reîntîlni în satul unde trăiau şi ceilalţi fugari. 

— Bine, am spus eu. Sîntem de acord. 

A mai dat un telefon, iar peste puţin timp au venit un chinez foarte gras şi o femeie slăbănoagă, cu accent nordcoreean. S-au tocmit cu cheliosul de faţă cu noi. Grăsanul, Zhifang, era tot un samsar din lanţul de traficanţi care aveau să ne vîndă în cele din urmă „soţilor” noştri. Am aflat că o mamă cu o fiică micuţă erau de obicei vîndute împreună mult mai ieftin decît două tinere sănătoase care puteau fi vîndute separat. Aşa că traficanţii nordcoreeni îl minţiseră pe intermediarul cel chel, iar acum el îl minţea pe chinezul ăsta gras; nu i-a spus că sîntem mamă şi fiică, încercînd să-l convingă că eu aveam de fapt 16 ani, ca să obţină un preţ mai mare. 

Zhifang se tot uita la mine şi zicea: 

— Hai, zi-mi cîţi ani ai de fapt! 

Nu am avut cum să-l conving că sînt mai în vîrstă pentru că eram foarte mărunţică. Am recunoscut că am 13 ani. 

— Ştiam eu! a spus Zhifang.

Drumul către libertate. Autobiografia unei refugiate din Coreea de Nord, de Yeonmi Park, Editura Polirom, 2015, trad. Ioana Aneci, Hors Collection