Istoria la scară umană: 4 cărți noi de la Editura Litera

Printre aparițiile recente ale Editurii Litera am remarcat 4 cărți de istorie care mi s-au părut că merită o atenție deosebită: Cleopatra. Viața ultimei regine a Egiptului, de Stacy Schiff, Europa. O istorie naturală, de Tim Flannery, Primul Război Mondial. Războiul care urma să pună capăt tuturor războaielor, de Peter Simkins, Geoffrey Jukes, Michael Hickey, și Istorie. Idei fundamentale, ed. DK.

La o primă privire par a fi cum nu se poate mai diferite, dar nu subiectele sunt cele care le unesc, ci felul în care autorii aleg să prezinte istoria, și anume, într-un mod accesibil și prietenos, centrat pe detalii, nu doar pe evenimente mari și cronologie. Este un stil tot mai des întâlnit în istoriografia contemporană, menit să fie pe placul și să vină în întâmpinarea cititorilor nespecializați, dar care vor să se familiarizeze cu anumite subiecte. Să le luăm pe rând. 

Cleopatra. Viața ultimei regine a Egiptului, de Stacy Schiff 

Foarte bine documentat, volumul de față este scris într-un stil accesibil, plin de detalii de viață și de atmosferă. Încă de la început autoarea mărturisește că a căutat să reconstituie „mai ales contextul”, întrucât sursele istorice sunt de asemenea natură încât detaliile particulare trebuie mai degrabă intuite și reconsitituite dintr-un tablou mai mare. Deși una dintre cele mai celebre femei ale Antichitățiii, portretul și biografia Cleopatrei este de descoperit mai mult în frânturi și reflecții, decât în mărturii directe. Cu toate astea, documentarea serioasă își spune cuvântul, iar autoarea reușește să compună o poveste destul de convingătoare. 

Sunt multe povești populare care o au ca protagonistă pe ultima descendentă a Ptolemeilor, iar unele dintre ele sunt reale, cum am descoperit că este un detaliu, singurul, de fapt, pe care mi-l aminteam din filmul celebru în care Cleopatra este interpretată de Liz Taylor, și anume scena în care ea se strecoară în camera lui Iulius Cezar înfășurată într-un sac (doar că eu țin minte că în film ieșea dintr-un covor rulat; l-am văzut demult, nu pot să garantez că aminirea e corectă). Cartea menționează și acest gen de povestiri, dar, mai mult, se axează pe reconstituirea tabloului social, economic, politic, cultural etc. al perioadei în care a trăit protagonista, alături de o pleiadă de alte personaje celebre, majoritatea bărbați. Mi-a plăcut stilul scriiturii, autoarea a câștigat și Premiul Pulitzer pentru o altă carte, și am văzut că mai are și alte cărți interesante, printre care și una care sper să fie tradusă: The Witches: Salem, 1692. 

Europa. O istorie naturală, de Tim Flannery

Aceasta este un fel de monografie a istoriei Europei din punct de vedere geologic, evolutiv, genetic, social, istoric, o privire în trecut care urmărește să ofere un tablou cuprinzător al metamorfozelor „bătrânului continent”, dar un tablou care să dea seamă, într-un fel, și pentru epoca contemporană. Este o carte ce mustește de informații, născută din admirația autorului, un australian, pentru Europa. 

Ca stil, Flannery amestecă documentația serioasă cu anecdoticul. De exemplu, unul dintre primele capitole, „Primul explorator al Hațegului” vorbește atât despre fosilele preistorice găsite pe teritoriul Țării Hațegului, cât și despre munca și, mai ales, viața unui nobil ungur, Franz Nopcsa von Felső-Szilvás, azi mai degrabă uitat, dar care a fost, se pare, primul paleobiolog al lumii, cu cercetări importante în domeniu. Capitolul deschide și închide, practic, o lume în sine, cu date științifice și incursiuni în trecut, dar făcute la diferite nivele, de la trecutul pe care-l descoperi în roci și fosile, la cel mai îndepărtat pe care-l descoperim în molecule și până la cel mai recent, cel din jurnale și ziare. E ca un fel de privire diacronică simultană asupra diferitelor straturi ale istoriei. Ca și cum am vedea într-un muzeu, concomitent, diferite momente istorice și am putea să ne concentrăm mai întâi pe rând asupra fiecăruia și apoi să le vedem și în ansamblu. Mi-a plăcut mult perspectiva asta și felul în care a reușit să aducă laolaltă povești de pe paliere diferite. 

Primul Război Mondial. Războiul care urma să pună capăt tuturor războaielor, de Peter Simkins, Geoffrey Jukes, Michael Hickey 

Comemorarea a 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial a demonstrat cât de puține lucruri știam, de fapt, despre „Războiul care urma să pună capăt tuturor războaielor”, cunoscut mai apoi ca „Marele Război” și, în cele din urmă, drept „Primul Război Mondial”. Șocul psihologic la care au fost supuși combatanții a fost atât de mare încât mulți au ales la întoarcere să nu vorbească despre ce au văzut și ce au trăit. Și, de multe ori, chiar s-a spus că această tăcere a fost unul dintre motivele care au dus la începerea unui nou război mondial, la mai puțin de o generație. 

Istoria de față îmi pare că se încadrează în același gen de recuperare, încercând să arunce o privire cât mai exhaustivă asupra acestui eveniment istoric, însă într-un fel în care poate fi urmărită și înțeleasă de cititori nespecialiști. Dincolo de datele istorice, de hărți, de organizarea cronologică și geografică a informațiilor, partea cea mai interesantă a acestei istorii mi s-a părut abordarea umană, faptul că fiecare mare capitol are subcapitole care sunt focalizate pe viața unui ostaș sau a unui civil (și chiar așa se cheamă: „Portret al unui ostaș” și „Portret al unui civil”). De asemenea, nu se axează doar pe viața din tranșee, încearcă să dea o imaginea a consecințelor războiului și în spatele frontului, așa că un alt subcapitol recurent se cheamă „Lumea din jurul războiului: fronturile de casă”. Iar imaginile care însoțesc textele, imagini de arhivă, cu oameni în prim-plan întăresc această scară umană la care este văzut, retrospectiv, războiul. 

Tot la Litera mai urmează să apară un volum asemănător, dedicat celui de-Al Doilea Război Mondial (și să sperăm că ne oprim aici cu numărătoarea de războaie mondiale): Al Doilea Razboi Mondial, de Paul Collier. 

Istorie. Idei fundamentale, ed. DK 

Cea de-a patra carte face parte, de fapt, dintr-o serie care mie-mi place mult, „Idei fundamentale”, care urmărește să ofere o privire globală asupra unui subiect anume (de la economie, la matematică, literatură, religii, științe, filozofie etc.). Volumul de Istorie este o sinteză cronologică a celor mai importante momente istorice de la originea omului până în prezent. Primul capitol vorbește despre primii Homo sapiens apăruți în Africa (acum cca. 200 000 de ani), iar ultimul despre criza financiară din 2008. 

Subiectele sunt tratate succint, dar sunt foarte bine organizate, cu ilustrații, detalii, căsuțe de text cu informații și citate. Este un volum care te ajută să te orientezi într-o primă fază în cronologia istoriei și să poți reconstitui momente și epoci. Poate fi un auxiliar util alături de orice carte care tratează evenimente istorice specifice (cum ar fi, de exemplu, cele de mai sus) sau chiar pentru romane istorice (atunci când vorbesc despre epoci care nu-ți sunt familiare). Eu, sincer, nu rezist nici unei enciclopedii, mi se par extrem de utile și, chiar dacă uneori mi-e mai ușor să verific pe Wikipedia, atunci când vreau să fiu sigură de justețea informațiilor, mereu mă întorc la cărți.