De mai bine de un an și ceva hygge este un cuvânt care s-a inserat ușor, ușor în vocabularul nostru, aducând cu sine și filozofie daneză a stării de bine spre care să tânjim. Sunt diferite definiții care se tot dau acestui cuvânt (de origine norvegiană, de fapt, nu daneză), de la „arta de a crea intimitate”, „confort sufletesc”, „lipsa supărărilor”, „stare de confort în prezența altor oameni” sau „ciocolată fierbinte la lumina lumânărilor”. La modul cel mai practic, hygge este un antidot pentru serile reci și lungi specifice Scandinaviei, un mod de a combate depresia indusă de clima neprietenoasă și de întuneric.
Pentru popularizarea acestui concept de fericire danez cărțile au fost un instrument esențial, iar una dintre cele mai complete și mai frumoase este cea a lui Meik Wiking, Mica enciclopedie hygge. Rețeta daneză a fericirii, apărută în primăvara lui 2017 și în limba română. Acest prim volum a fost continuat în toamnă, la Gaudeamus 2017, de Mica Enciclopedie Lykke. În căutarea celor mai fericiți oameni din lume, apariție care a coincis și cu vizita autorului în România (l-am cunoscut și eu, e tare simpatic).
Hygge este o fericire simplă care vine dintr-o stare de confort pe care ți-o poți crea și întreține singur. Simplitatea și accesibilitatea sun ingrediente nelipsite din starea de hygge, care se opune fundamental luxului și pretențiilor de orice fel. Cu cât mai simplu, cu atât mai hygge. Această stare de bine poate fi creată atât acasă, cât și într-o cafenea, în vacanța la schi cu prietenii, la un picnic sau un grătar și chiar, de ce nu?, la birou. Înmulțirea magazinelor de decorațiuni interioare sau a celor cu produse hand-made a înlesnit, în ultima vreme, posibilitatea ca fiecare să-și poată crea propriul colț sau moment hygge.
Hygge este, mai degrabă, ambianță, trăire și nu ține neapărat de obiecte. Înseamnă să fim cu persoanele pe care le iubim. Sentimentul de acasă. Sentimentul că suntem în sigurață, că suntem la adăpost și că putem lăsa garda jos. Poate că purtați o discuție nesfârșită despre micile sau marile probleme ale vieții, ori vă simțiți, pur și simplu, bine unul în compania celuilalt, fără să vorbiți, ori sunteți doar voi cu voi și atât, savurând o ceașcă de ceai.
În mod normal, eu nu mă consider ca făcând parte din publicul țintă al acestor tipuri de cărți care urmăresc să dea tot felul de rețete de găsire a fericirii și de dezvoltare personală. Însă, până la urmă, Mica enciclopedie hygge m-a „păcălit” și asta a fost, mai întâi, prin formă. Cartea are un design atrăgător, e scrisă „aerisit”, cu multe spații albe și fără pasaje lungi, cu multe poze, foarte bine organizată, și, lucru deloc de neglijat, cu mult umor. Una peste alta, te ispitește s-o deschizi și, odată ce ai făcut asta, te face să tot dai paginile și să n-o mai lași din mână.
Fiecare capitol dezvoltă diferite elemente hygge de la lumină (danezii au un adevărat cult al arhitecturii luminii), mâncare și băutură (aici veți găsi și câteva rețete de mâncăruri ce par destul de simplu de făcut), îmbrăcăminte, amenajarea casei sau sfaturi pentru crearea unei ambianțe hygge în fiecare lună a anului și cu bugete cât mai mici sau chiar aproape de zero.
Unul dintre momentele anului care are parte de o prezentare specială este Crăciunul, care este punctul culminant al acestei filozofii a bunăstării (nu numai pentru danezi, pentru toată lumea care-l sărbătorește, diferența fiind că în Danemarca are parte de o atenție aparte legată de acest concept).
De asemenea, deși nu despre asta e vorba, cartea este, probabil, cel mai bun ambasador al Danemarcei și al orașului Copenhaga în special, făcându-te să-ți dorești să faci o vizită cât mai curând. Deși poți crea o ambianță hygge oriunde ai fi, până la finalul cărții vei dori să vezi hygge și la el acasă.
Așadar, rețete simple și gustoase, lumânări, cafea, ciorapi de lână (tricotați de mână, evident), un colțișor unde te poți retrage să citești în singurătate sau o masă fără pretenții unde te poți întâlni cu prietenii sau cu familia și, mai presus de toate, să profiți la maximum de clipa prezentă. Nu pare o descoperire epocală, însă lectura cărții are darul de a-ți aduce aminte de micile fericiri simple pe care tindem să le lăsăm deoparte în agitația de zi cu zi.
Aș încheia cu un fragment care mie mi-a plăcut în mod special (veți înțelege de ce) și pe care l-am descoperit în capitolul „Acasă”. Pentru danezi, casa este cartierul general al hygge, locul unde se retrag în singurătate, dar și unde petrec cele mai frumoase seri cu prietenii (serile petrecute acasă se pare că sunt o alternativă necesară față de prețurile mari practicate de restaurantele daneze), iar ambiția fiecărui cămin e de a fi cât mai hyggelig.
În acest capitol, Meik Wiking propune o listă de „Zece lucruri care vă vor face căminul mai hyggelig”. Acestea sunt: un hyggekrog (vezi descrierea mai jos), un șemineu (!), lumânări, obiecte din lemn, natură (a se citi obiecte naturale sau care recreează o atmosferă naturală în interiorul casei), cărți (mi se pare normal), obiecte din ceramică, gândește pipăind (se referă la plăcerea obținută din felul în care se simt lucrurile, mai ales cele naturale, cum ar fi o masă de lemn sau un covor din blană de oaie), vintage (obiectele vintage și, mai ales, cele care au o istorie personală vor fi întotdeauna mai interesante decât obiectele produse în serie), și, nu în ultimul rând, pături și perne (iarăși factorul climă își spune cuvântul).
M-am oprit la hyggekrog (adică „ungher”, în sensul de colțișor personal) pentru că mi se pare un exemplu foarte bun pentru a ilustra această idee a accesibilității hygge și a faptului că stă în puterea noastră să ne creăm o stare de bine. Eu mi l-am creat pe al meu acum ceva vreme (înainte să citesc cartea), e chiar într-un colț al camerei de zi, nu chiar la fereastră, deși mi-ar fi plăcut să fie așa, dar nu mă plâng, și este locul după care tânjesc în fiecare zi în timp ce alerg între ședințe, întâlniri, seminarii, birou, cumpărături etc etc. Pentru mine este locul în care revin seara ca să citesc și să mă liniștesc, pentru altcineva poate avea o altă semnificație, poate fi locul de unde se uită la TV, locul unde fumează o țigară și își face oridine în gânduri, locul în care verifică ultimele noutăți de pe Facebook, însă starea de fericire interioară pe care ți-o dă acest spațiu personal e aceeași, că-i spui hyggekrog sau altfel.
Orice cămin are nevoie de un hyggekrog, care s-ar traduce, aproximativ, prin „ungher”. Este locul acela dintr-o încăpere, unde îți place să te cuibărești sub o pătură, cu o carte în mână și cu o ceașcă de ceai alături. Al meu este la fereastra din bucătărie, după cum am mai zis. Am pus câteva pernuțe, o pătutră și o piele de ren și a devenit locul unde îmi place să și lucrez serile. De fapt, multe dintre paginile acestei cărți au fost scrise acolo.
Danezilor le place enorm acest spațiu confortabil. Fiecare-și dorește unul, iar un hyggekroge e ceva obișnuit în Copenhaga și în restul țării. Dacă te plimbi pe străzile orașului, vei observa că multe clădiri au bovindouri. Toate sunt, foarte probabil, căptușite cu perne și pături, oferindu-le locatarilor un locșor confortabil unde să se așeze și să se relaxeze după o zi lungă.
Totuși, un hyggekrog nu trebuie să fie neapărat la fereastră, deși poziționarea aceasta este cu adevărat hyggeligt. Poate fi o anumită zonă dintr-o cameră – puneți acolo, pur și simplu, câteva pernuțe ori ceva plăcut pe care să vă așezați, instalați o lumină caldă, poate o pătură și aveți propriul hyggekrog, unde să vă bucurați de o carte bună și de ceva de băut. Mobilatul în stil hyggeligt este un subiect foarte important în Danemarca. Unii agenți imobiliari chiar se folosesc de acest hyggekrog pentru a vinde mai bine casele.
Dacă privim înapoi în timp, dragostea noastră pentru spațiile mici se prea poate să vină din vremurile în care trăiam în peșteri, atenți la mediul înconjurător, pentru a ne proteja, pe noi înșine și grupul căruia îi aparțineam, de animale periculoase și de alte amenințări. Este de preferat să locuiești în spații mici, căci căldura generată de trupurile locatarilor nu se disipa așa de repede ca într-un spațiu mai mare; în plus, spațiile mici constituiau locul perfect în care să te ascunzi de animalele mari. În prezent, unul dintre motivele pentru care ne place să stăm într-un hyggekrog ar putea fi faptul că ne dă un sentiment de siguranță; să ai un punct de observație asupra unei alte camere sau a străzii oferă avantajul de a identfica orice potențială amenințare. Ne simțim relaxați când suntem într-un hyggekrog – simțim că avem control asupra situației și că nu suntem expuși neprevăzului.
Scrie un comentariu