Recomandări și listă pentru Bookfest 2016

Ca în fiecare an, îmi fac și eu ca tot omul o listă înainte să merg la târg. Și e mai bine s-o faci înainte, chiar dacă nu te ții de ea. Oricum, cititori avizi cum suntem, listele vor depăși întotdeauna posibilitățile materiale, dar și pe cele temporale, ca să zic așa. Eu am restanțe de la târgurile de acum câțiva ani, dar tot nu mă pot stăpâni să nu-mi doresc toate cărțile.

Teoretic un târg mai modest decât Gaudeamus, practic și Bookfest reprezintă o adevărată provocare atât pentru edituri, cât și pentru cititori. Deși e mai mic, mie-mi place mai mult Bookfest – culoarele sunt mai largi parcă și aglomerația nu face niciodată atmosfera irespirabilă. Nu știu dacă asta e din cauza faptului că e vară și, pe lângă plasele cu cărți, nu trebuie să-ți mai cari și geaca, dar Bookfest mereu mi s-a părut mai lejer și mai relaxant decât celălalt târg de carte din toamnă.

Pentru că am apucat să citesc înainte câteva cărți ce vor fi lansate la târg, voi începe mai întâi cu o listă de recomandări, o să vă povestesc pe scurt ce mi-a plăcut la ele, și voi continua apoi cu două liste de cărți pe care mi-ar plăcea să le iau și să le citesc: una de cărți de ficțiune și alta de non-ficțiune.

Recomandări Bookfest 2016

– Războiul nu are chip de femeie, de Svetlana Aleksievici (Ed. Litera, trad. Ion Covaci)

Nu am mai recomandat de mult o carte a unui autori ce a primit Premiul Nobel în ultima vreme pentru simplul motiv că nu sunt un mare fan al acestui premiu, în principal pentru că nu mi se pare un premiu literar. Nici în cărțile Svetlanei Aleksievici nu veți găsi literatură, dar veți găsi ceva la fel de bun ca să fie citit: o mărturie jurnalistică despre o umanitate demnă, în aceeași măsură, să fie iubită și urâtă. Am scris despre carte, nu mai insist.

– Toată lumina pe care nu o putem vedea, de Anthony Doerr (Ed. Humantias Fiction, trad. Iulia Gorzo)

Un roman foarte poetic și emoționant despre Al Doilea Război Mondial, despre umanitate, despre evoluția vieții, despre prietenie și iubire, despre dorința de cunoaștere și despre lucrurile care ne fac, în același timp, mai buni și mai răi. Este o carte foarte bine scrisă, care a luat anul trecut Premiul Pulitzer pentru ficțiune.

– Darul lui Serafim, de Simona Antonescu (Ed. Cartea Românească)

Mi-a plăcut scriitura Simonei Antonescu încă de la romanul său de debut, Fotograful Curții Regale, și m-am bucurat să găsesc și în Darul lui Serafim aceeași scriitură frumoasă prin care zugrăvește un minunat tablou al unei Românii interbelice așa cum ne-ar fi plăcut să fie.

– Alice în Țara Minunilor, de Lewis Carroll, il. John Tenniel (Ed. Humanitas, trad. Antoaneta Ralian)

Alice în Țara Minunilor în traducerea Antoanetei Ralian (o traducere care nu mai era pe piață de câțiva ani) și cu ilustrațiile originale ale lui John Tenniel. O carte care trebuie să fie în bibliotecă, pur și simplu.

– Povestea slujitoarei, de Margaret Atwood (Ed. Art, trad. )

Dacă n-ați apucat s-o luați toamna trecută la Gaudeamus (când a fost reeditată cu o copertă ușor diferită) puteți lua acum distopia lui Margaret Atwood. Am spus-o de multe ori, Atwood e una dintre scriitoarele mele preferate, iar Povestea slujitoarei e o carte ce te pune pe gânduri.

– Un cititor în pădurea din oglindă, de Alberto Manguel (Ed. Nemira, trad. Bogdan-Alexandru Stănescu)

Alberto Manguel e Cititorul prin excelență. E un pasionat și un voluptuos al lecturii, iar cărțile sale sunt adevărate regaluri pentru orice cititor. Manguel te seduce și te plimbă prin toată literatura lumii și îți face o poftă nebună să citești. Să citești tot. Absolut tot ce s-a scris și ce s-a gândit. Să te închizi într-o bibliotecă și să afli tot ce se află scris între două coperți.

– Banda celor șase ciori, de Leigh Bardugo (Ed. Trei, trad. Laurențiu Dulman)

Îmi place să citesc literatură Young Adult, iar universul fantastic din trilogia Grisha creat de Leigh Bardugo mi se pare unul dintre cele mai reușite. În Banda celor șase ciori nu se reia acțiunea din primele romane, însă scriitoarea se folosește de aceeași „scenografie” ca să creeze o altă poveste. Dacă în „Regatul umbrelor” totul suna a basm rusesc, acum totul se aseamănă cu un basm olandez. Ca de obicei, personajele sunt interesante și complexe, un amestec de mister, defecte și calități care te face să le îndrăgești (chiar și pe cele negative).

Aș recomanda și niște cărți ușurele, bune de luat în vacanță:

– La marginea livezii, de Tracy Chevalier (Ed. Polirom, trad. Veronica D. Niculescu)

Cărțile lui Tracy Chevalier sunt foarte bune romane de atmosferă, scrise într-un stil lejer (dar nu lipsit de profunzime) și care reușesc să surprindă foarte bine atmosfera epocii pe care o descriu. În La marginea livezii este vorba de Statele Unite la finalul secolului XIX. Am scris despre carte pe Bookaholic.

– Romantism, pasiune, scandal, de (Ed. Humanitas, trad. Cristina Jinga)

E o carte ușurică, un fel de can-can literar, se citește repede și îți aduce alături, în ipostaze inedite, scriitori pe care-i știi mai mult în ipostaza de creatori decât în cea de oameni. Mie și acum mi-e greu să mi-l închipui pe Vitor Hugo cum scotea pe ușa din dos o amantă ca s-o poată primi pe cea de-a doua. Sau pe F. Scott Fitzgerald într-o toaletă plângându-i-se lui Hemingway că Zelda i-a spus c-o are mică (ups!).

– Valetul de pică, de Joyce Carol Oates (Ed. Litera, trad. Adriana Bădescu)

 Policier și literatură de cea mai bună calitate, Valetul de pică este o carte care te băntuie și pe care n-o poți lăsa din mână.

– Cărțile din noua colecție „Buzz Books” de la Ed. Litera. 

Sunt, în general, bestseller-uri și cărți care au primit diferite premii recente. Formatul e mic și nu au nici prea multe pagini, încap bine-mersi în orice bagaj. Primele patru cărți din colecție sunt: Maestra, de L.S. Hilton („Cel mai șocant thriller pe care îl vei citi anul acesta”); Tot ce nu ţi-am spus, de Celeste Ng (Cartea anului pe Amazon.com); Elizabeth a dispărut, de Emma Healey (Premiul Costa pentru roman de debut); Privilegiații, de Jonathan Dee (Prix Fitzgerald; nominalizare la Premiul Pulitzer).

Și, dacă tot sunteți prin târg, poate treceți și pe la standul Editurii Vellant să luați primul număr din Revista iocan, revistă de proză scurtă, recent apărută și în care semnează numeroși scriitori români contemporani. Sunt multe pagini de literatură bună, se citește ușor și e numai bună de luat prin metrou sau RATB. De asemenea, una dintre surprizele târgului este o carte pe care cititorii o așteaptă de mulți ani să fie reeditată: Jurnalul lui Mihail Sebastian (o ediție nouă va apărea la Ed. Humanitas).  

Mai jos sunt și cărțile pe care mi-ar plăcea să le citesc de la Bookfest. Le-am pus pe categorii: cărți de ficțiune, autori români, cărți de copii și non-ficțiune. Când vezi patru liste mai mici nu e același lucru ca atunci când vezi o ditamai lista, nu? 

Ficțiune 

Cartea clanului din Baltimore, de Joël Dicker (Ed. Trei)

Viață după viață, de Kate Atkinson (Ed. Art)

Casa veselă. O tragicomedie de familie, de Alison Bechdel (Ed. Art)

Omul ilustrat, de Ray Bradbury (Ed. Paladin)

Elizabeth a dispărut, de Emma Healey (Ed. Litera)

O noapte, Marcovici, de Ayelet Gundar-Goshen (Ed. Nemira)

Lupul din umbră, de Tony Hillerman (Ed. Paladin)

Miasma, de Flavius Ardelean (Ed. Herg Benet)

1913. Vara secolului, de Florin Illies (Ed. Polirom)

Zbor în jurul soarelui, de Paula McLain (Ed. Humanitas Fiction) 

Fata cu toate darurile, de M.R. Carey (Ed. Nemira)

Autori români

Cu ochii-n 3,14. O antologie Dilema veche, ed. Ana Maria Sandu (Ed. Humanitas) 

Sexualitate și societate. Istorie, religie și literatură, de Andrei Oișteanu (Ed. Polirom) 

Uite cine vorbește, ed. Florentina Sâmihăian și Liviu Papadima (Ed. Arthur)

Măștile fricii, de Camelia Cavadia (Ed. Trei)

Portretul lui M, de Matei Călinescu (Ed. Humanitas)

Cartea săruturilor, de Iv cel Naiv (Ed. Vellant)

Pascal desenează corăbii, de Radu Niciporuc (Ed. Cartea Românească)

Viața ficțiunii după o revoluție, de Radu Cosașu (Ed. Polirom)

Cărți pentru copii și adolescenți

Catherine cea îndărătnică, de Karen Cushman (Ed. YoungArt)

Grădina de la miezul nopții, de Philippa Pearce (Ed. Arthur)

Confesiunile unui prieten imaginar. Memoriile lui Jacques Papier, de Michelle Cuevas (Ed. Arthur)

Ausländer, de Paul Dowswell (Ed. Booklet Fiction) 

Cuibul, de Kenneth Oppel (Ed. Booklet Fiction) 

De ce zboară vrăjitoarele pe cozi de mătură?... și alte 10 întrebări fantastice, de Adina Rosetti și Cristiana Radu (Ed. Curtea-Veche)

Profesorul Astro Cat şi frontierele Universului, de Ben Newman și Dominic Walliman (Ed. Pandora-M)

Bookătăria de texte și imagini. Povestiri scrise, desenate, condimentate, sărate şi dulci pentru toate vârstele..., coordonată de Stela Lie & Florin Bican (Ed. Pandora-M)

Cărți de non-ficțiune

Scrieri despre gândirea medievală, de Umberto Eco (Ed. Polirom)

Mintea moralistă. De ce ne dezbină politica şi religia?, de Jonathan Haidt (Ed. Humanitas)

Un palid punct albastru, de Carl Sagan (Ed. Herald)

Viața mea, de Charlie Chaplin (Ed. Nemira)

Eu o să vorbește drăguț cândva, de David Sedaris (Ed. Publica) 

Povestea unui nume, de Elena Ferrante (Ed. Pandora M)

Confesiunile unei dependente de artă, de Peggy Guggenheim (Ed. Pandora M)

Anatomia melancoliei, de Robert Burton (Ed. Herald)

Originile vieții, de Freeman Dyson (Ed. Humanitas) 

Gaudí, de Gijs van Hensbergen

Bizanț, de Jonathan Harris

Ultimii martori, de Svetlana Aleksievici (Ed. Litera) 

Originalii. Nonconformiştii care fac lumea să progreseze, de Adam Grant (Ed. Publica)

Diavolul din oraşul alb. Crimă, magie şi nebunie la expoziţia care a schimbat America, de Erik Larson (Ed. Publica)

Halucinații, de Oliver Sacks (Ed. Humanitas)

O minte curioasă. Secretul unei vieţi împlinite, de Brian Grazer și Charles Fishman (Ed. Litera) 

Împotriva interpretării, de Susan Sontag (Ed. Vellant)