• „Consecințele mâniei sunt mult mai grave decât cauzele ei” - Marc Aureliu

Lumânările ard până la capăt - Sándor Márai

<i>Lumânările ard până la capăt</i> - Sándor Márai

După patruzeci şi unu de ani, doi bărbaţi, prieteni inseparabili în tinereţe, se întâlnesc pentru ultima oară. Fiecare dintre ei a supravieţuit aşteptând acest moment. Unul, în castelul strămoşilor, trăind trecutul în fiecare zi, celălalt, călător prin lumea largă, fugind de trecut în fiecare zi. Între ei, ca o umbră, amintirea unei femei; reîntâlnirea are loc în acelaşi decor ca în urmă cu patruzeci şi unu de ani, pe masă ard aceleaşi lumânări albastre, cei doi iubesc, în continuare, aceeaşi femeie. Mitteleuropa tinereţii lor nu mai există însă, iar răzbunarea îndelung plănuită nu le poate reda nici prietenia, nici dragostea. Lumânările ard până la capăt, cel mai cunoscut şi mai iubit roman al lui Márai, a apărut în anul 1942, într-un moment puţin prielnic pentru literatură, şi a fost redescoperit la sfârşitul secolului XX pentru a fi trecut direct în rândul capodoperelor (traducerea în italiană apărută în 1997 a fost, luni în şir, cea mai bine vândută carte); a fost ecranizat în anul 2006, în regia lui Istvan Iglódi, şi tot în 2006 a fost dramatizat şi pus în scenă la Duke of York's Theatre, Londra, cu Jeremy Irons în rolul titular. (©Editura Curtea Veche) Traducere: Anamaria Pop.


0 Comentarii

Scrie un comentariu

Adresa de email nu va fi facută publică.
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii

Da   Nu