• „Mirarea care generează filozofia este că tu nu ești tu, că există în noi înșine ceva mai adânc decât noi înșine” - Constantin Noica

Lectură Adela Greceanu: „Și cuvintele sînt o provincie”

Lectură Adela Greceanu: „Și cuvintele sînt o provincie”

Miercuri, 17 decembrie, de la ora 19.00, Adela Greceanu va citi din Şi cuvintele sînt o provincie, cel mai nou volum apărut sub semnătura sa la Editura Cartea Românească, în colecţia „Poezie”.
 
Invitat, alături de autoare: Marin Mălaicu-Hondrari.
 
„Poezia Adelei Greceanu are rigoare şi viziune. Şi mai are ceva rar întîlnit în poezia feminină: umor. Un umor excentric.” (Marin Mălaicu-Hondrari) 

Cu un schelet narativ construit din situaţii, personaje, idei care conturează o lume, Şi cuvintele sînt o provincie este un poem despre singurătate, despre a sta deoparte, despre feminitate, dar şi despre limbaj, despre limitele şi neputinţele sale. Dacă primele texte sînt scrise la persoanele întîi şi a treia, în partea a doua a cărţii apare un „tu”, un posibil model de forţă feminină, care atrage şi intimidează în acelaşi timp. Iar dacă la început discursul este un soi de monolog interior coerent-articulat, fluent ca într-o naraţiune, spre final discursul devine un soi de monolog exterior coerent-dezarticulat, frînt tocmai în adresarea directă către acel „tu”. 
 
Adela Greceanu (pseudonimul Adelei Maria Martin, născută Duţu) este scriitoare şi jurnalistă de radio.
S-a născut la Sibiu în 1975, a studiat jurnalistica, iar din 1998 lucrează la Radio România Cultural şi trăieşte în Bucureşti. A debutat în 1997 cu volumul de poezie Titlul volumului meu, care mă preocupă atît de mult... (Editura Eminescu), urmat de Domnişoara Cvasi (Editura Vinea, 2001) şi Înţelegerea drept în inimă (Editura Paralela 45, 2004). În 2008 a publicat romanul Mireasa cu şosete roşii (Editura Polirom). În 1998 a apărut în antologia critică Poezia română actuală. De la Adela Greceanu la Leonid Dimov, realizată de Marin Mincu. Adela Greceanu a susţinut numeroase lecturi în ţară şi în străinătate, iar fragmente din cărţile sale au fost traduse în germană, engleză, suedeză, bulgară, greacă, maghiară, italiană, turcă, slovenă, sîrbă şi croată. Este inclusă în antologia de povestiri româneşti Skräpliv, apărută în 2013 la editura suedeză 2244, parte a prestigiosului grup editorial Bonnier. 

Adresa