O cină simplă pentru șase persoane în epoca victoriană

Recomandările din cărțile pentru bucate pentru o cină simplă în epoca victoriană seamănă, la un secol diferență, cu un adevărat ospăț:

O carte populară din 1851 scrisă de o anumită doamnă Maria Clutterbuck ( care era de fapt doamna Charles Dickens) oferă o imagine grăitoare asupra gătitului în epocă. Un meniu propus – pentru o cină pentru șase persoane – conține „supă de morcovi, calcan cu sos de crevete, pateuri cu homar, rinichi înăbușiți, spate de miel la cuptor, curcan fiert, ciolan de porc, piure de cartofi și chiftele de cartofi, ceapă înăbușită, budincă de pâine, blancmange cu frișcă și macaroane. /…/

La mijlocul secolului al XIX-lea, porțiile gargantuești deveniseră deja instituționalizate și obișnuite. Doamna Beeton oferă ca meniu pentru o mică cină următoarele: falsă supă de broască-țestoasă, file de calcan cu smântână, limbă-de-mare prăjită cu sos de anșoa, iepuri, vițel, spate de vacă înăbușit, păsări la proțap, șuncă fiartă, un platou de porumbei și privighetori fripte și, la sfârșit, tartă cu rabarbură, bezele, dulceață, frișcă, budincă de orez și sufleu. Asta era, după doamna Beeton, mâncare pentru șase persoane.

Bill Bryson, Acasă: o istorie a vieții private