Lecturile lunii octombrie: cititoare devenite scriitoare, premii literare franceze & anotimpul agendelor

Câteva noutăți

Printre noutățile editoriale ale lui septembrie m-am bucurat să găsesc mai multe cărți scrise de autori români: antologia Kiwi 2026. Schimbări (ed. Marius Chivu, apărută la Editura Trei), care continuă formula deja tradițonală de a combina proze ale autorilor români contemporani cu traduceri din literatura contemporană universală, precum și debutul în volum al mai multor scriitoare pe care eu am avut ocazia să le cunosc mai întâi ca (bune) cititoare și acum m-am bucurat să le văd numele pe copertele propriilor cărți: Pe cale de dispariție, Nicoleta Balaciu, Suntem tineri un minut, Laura Stanciu și Oamenii buni mor în aprilie, Gabriela Rus. 

S-au dat și marile premii literare franceze ale toamnei: Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze: Sébastien Lapaque, Le Rappel des oiseaux; Goncourt: Philippe Jaenada — L’Inconnue du quai de Javel; Femina: Yannick Haenel — La solitude des professeurs est infinie; Renaudot: François-Henri Désérable — Le Palais. Dintre acestea, s-au anunțat traduceri în lucru în română pentru Yannick Haenel (Ed. Trei, Anansi. World Fiction) și François-Henri Désérable (Humanitas Fiction). S-a creat chiar și un scandal în jurul laureatului Goncourt: încă de a doua zi au început să circule știri cum că autorul ar fi folosit AI pentru scrierea romanului (lucru ironic după excluderea lui Thélyson Orélien de pe lista lungă pentru aceeași acuzație). Însă, ca și în cazul Olgăi Tokarczuk, acuzația este mai degrabă tendențioasă și exagerată, întrucât se pare că, de fapt, Philippe Jaenada a inclus în roman două fraze generate cu AI pentru a ironiza textele generate cu AI (ironia ironiilor) și l-a folosit (asumat) pentru documentare. 

Pe 6 noiembrie am participat la Librăria Humanitas de la Cișmigiu la o seară literară dedicată lui Cormac McCarthy și romanului său recent tradus de Iulia Gorzo, Întunericul din afară, dar nu numai pentru că s-a discutat despre opera lui McCarthy în ansamblu, ceea ce a fost foarte plăcut. Dan Croitoru, directorul editorial Polirom, chiar a subliniat încă de la începutul discuției că, de fapt, Cormac McCarthy a fost un scriitor care și-a construit o operă, nu doar a scris cărți, iar discuția a reflectat din plin acest lucru. Am plecat de acolo cu dorința de a citi „trilogia frontierei” și de a-i acorda mai mult timp acestui scriitor pe care l-am descoperit târziu, abia prin duologia Pasagerul-Stella Maris. 

Ce-am citit în octombrie  

Ca parte a proiectului Un an de lecturi. Literatură europeană clasică, am citit volumul Hasdeu. Duhuri de George Cornilă, o carte excelent documentată și care redă foarte bine contextul cultural și istoric de la mijlocul și finalul secolului XX. Hasdeu e o figură extrem de interesantă a literaturii și culturii române, iar George Cornilă l-a surprins foarte bine atât uman (iubirea lui pentru fiica sa Iulia e extrem de emoționantă), cât și în raport cu celelalte figuri culturale ale vremii. Mi s-a părut o biografie foarte reușită pentru genul literar al „biografiilor romanțate” și cred că ar fi nevoie de mai multe astfel de volume pe aceeași formulă care să recupereze figuri importante ale literaturii și culturii. 

Sfârșit de aventură de Andrei Gorzo, cel de-al doilea volum al aventurii literare începută cu doliul după tatăl său și admirația pentru Graham Greene în Ce am învățat de la Graham Greene. Mie mi-a plăcut la fel de mult precum primul volum, mi se pare că Andrei Gorzo este un foarte bun cititor care a devenit un foarte bun scriitor. Iar această lectură exhaustivă și repetată a operei lui Graham Greene, precum și a operelor țesute în jurul operei lui Graham Greene, este o operă în sine. Munca obsesivă a unui cititor-păianjen care-și țese plasa de lecturi și de conexiuni literare în jurul unei figuri ce i-a devenit emblematică. Volumul a avut parte și de o lansare la Cinemateca Eforie, urmată de proiecția filmului Omul nostru din Havana. 

Umbra soarelui de Ryszard Kapuściński a fost cartea pe care am avut-o la Clubul de carte Editura Trei, un volum de reportaje de călătorie în Africa din a doua jumătate a secolului XX, excelent scrise și la fel de excelent documentate. A fost una dintre cele mai bune cărți pe care le-am avut la club și care a demontat mitul conform căruia cele mai bune cluburi de carte sunt cele în care părerile sunt împărțite și cărțile nu sunt pe gustul tuturor. 

Am încheiat luna cu două volume micuțe și aparent ușurele, dar care ascund comori: Istoria însingurării de la Dumnezeu de la Sylvia Plath de Iulian Tănase, un volum de poezii țesute în jurul cărților și locurilor comune culturale, o carte care demonstrează din plin talentul ludic și lingvistic al lui Iulian Tănase, și Cealaltă față a tapiseriei de Alberto Manguel (Alberto-My Amor-Manguel, cum îi spun eu), un volum de mici eseuri despre traducere și literatură, scrise în stilul inconfundabil al lui Manguel: asumat livresc, bonom și seducător.

Nou în bibliotecă 

Pentru cel de-al 4-lea an la rând mi-am luat plannerul Katie Daisy (Where Love Grows) în care mi-am făcut obiceiul să-mi notez citatele preferate din cărțile pe care le citesc. Am luat varianta mică pentru că mi se pare mai prietenoasă (și din consecvență), deși varianta deluxe arată foarte bine și ea. Toamna e, pentru mine, anotimpul agendelor, așa că pe lângă asta a mai ajuns la mine (prin bunăvoința unei prietene) și agenda anuală London Review of Books, What Was Reading?, o agendă săptămânală și care are pentru fiecare săptămână un extras dintr-un articol din LRB pe care abia aștept să le descopăr anul viitor. Și, pe lângă atâtea agende, am zis că n-ar fi rău să pun și o carte despre carnete de notițe și agende: The Notebook. A History of Reading on Paper de Roland Allen. 

A ajuns în sfârșit și în biblioteca mea The Odyssey tradusă de Emily Wilson și, ca să nu fie singură pe drum, a mai venit și cu Crossing the Wine-Dark Sea (tot de Emily Wilson) și cu Homer's Iliad & Odyssey de Alberto Manguel. Le-am răsfoit, sunt splendide toate, iar The Odyssey chiar este în sine o carte-obiect foarte frumoasă, cu grijă pentru fiecare detaliu din compoziție. Și, tot din clasici, au mai ajuns la mine și două volume din noua colecție de la Ed. Litera, „Cărți fundamentale”, Odiseea (în traducerea în proză a lui Eugen Lovinescu, pe care nu o aveam) și Meditațiile lui Marcus Aurelius (cred că e a patra ediție pe care o am în bibliotecă). 

Alte noutăți din bibliotecă: Mr. Vertigo de Paul Auster, Undeva la marginea lucrurilor, debutul în roman al traducătoarei Mihaela Buruiană, Trofeul de Gaea Schoeters, Extravaganza, catalogul expoziției Ștefan Câlția de vara asta de la Sibiu. 

Ce urmează în noiembrie

Noiembrie este luna celor mai multe noutăți editoriale (pentru că este și luna de dinaintea târgului de carte Gaudeamus, care anul ăsta va avea loc între 2-6 decembrie, tot la Romexpo). Așadar vor fi multe noutăți, mai ales pe final de lună. Mă bucur să vă spun că voi putea anunța și eu (în sfârșit!) la ce-am tot lucrat lunile astea. Nu vreau să fac pe secretoasa, doar că nu-mi place să vorbesc despre ceea ce lucrez înainte să fie gata, dar mai e puțin și gata cu secretele. Până atunci, las doar buna veste că la Ed. Trei, în imprintul Anansi. World Fiction va apărea volumul Portrete de John Berger, „o călătorie intimă în universul creației, o pledoarie pentru umanism și o invitație de a privi cu adevărat”, iar la Black Button Books a apărut o nouă carte de Aleksandar Hemon, Lumea și tot ce cuprinde ea, „o frescă hipnotică despre dragoste, război și supraviețuire”.

Pe lista #decitit am momentan Valurile de Virginia Woolf (pentru provocarea Un an de lecturi. Literatură europeană clasică), Mr. Vertigo de Paul Auster (pentru clubul Trei), Grace de Paul Lynch (pentru Clubul cititoarelor și cititorilor de cursă lungă), Kiwi 6. Schimbări (tot pentru clubul online), Pe cale de dispariție de Nicoleta Balaciu și am început să mai citesc noaptea, înainte de culcare, din cartea unui eseist francez care pentru mine a fost o formidabilă sursă de cunoștințe, Lecții dintr-un secol de viață de Edgar Morin. 

Notez mai jos și câteva evenimente literare din noiembrie: lansarea romanului Grace de Paul Lynch, marți, 10 noiembrie, de la 19.00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, lansarea antologiei Kiwi 2026. Schimbări, miercuri, 11 noiembrie, de la 18.30, tot la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, iar la Clubul de carte Editura Trei, luni, 23 noiembrie, de la ora 18.00, vom discuta despre romanul Mr. Vertigo de Paul Auster.