Cărți interesante octombrie 2021

Noiembrie era, tradițional, luna Gaudeamusului, locul în care se muta lumea cărții de miercuri până duminică. Nici anul ăsta nu vom avea târg, dar avem și vom mai avea, în schimb, o grămadă de noutăți și reduceri de Black Friday. 

Și, dacă luna trecută am aflat câștigătorul Premiului Nobel pentru Literatură (încă cel mai prestigios premiu literar, în ciuda tuturor criticilor ce i se aduc), luna asta am aflat alți câțiva câștigători de mari premii literare: Man Booker Prize pentru The Promise, de Damon Galgut (cartea va fi tradusă la Editura Litera), Marele Premiu al Academiei Franceze pentru Mon maître et mon vainqueur, de François-Henri Désérable (în curs de traducere în limba română la Humanitas Fiction), Premiul Goncourt pentru La plus secrète mémoire des hommes, de Mohamed Mbougar Sarr (roman care a primit și Premiul Goncourt Alegerea României și este în curs de traducere în colecția „Anansi. World Fiction”), și Premiul Renaudot pentru Premier sang, de Amélie Nothomb (autoare ale cărei cărți se publică acum la Trei, așadar putem spera că și acesta va fi dispobibil în română). 

Pentru cei interesați de clubul nostru de carte, care va avea loc în ultima zi de vineri a fiecărei luni, pe 26 noiembrie vom discuta despre Fată, femeie, alta, de Bernadine Evaristo, și pe 31 decembrie despre Dacă într-o noapte de iarnă un călător, de Italo Calvino, ca să ne apuce Anul Nou vorbind despre cărți. 

Cărți interesante octombrie 2021
 

Ficțiune

La Editura Trei a apărut unul dintre cele mai controversate romane publicate anul trecut în Franța, și anume Yoga, de Emmanuel Carrère, un volum de graniță ce îmbină ficțiunea cu memorialistica. Tot aici, Acest tărâm al blândeții, de William Kent Krueger, o saga americană cu atmosferă nostalgică, și, în colecția „Anansi. World Fiction”, romanul Fizica tristeții, de Gheorghi Gospodinov, cel mai tradus scriitor bulgar contemporan, și Koba cel cumplit. Râsul și cele Douăzeci de Milioane, de Martin Amis, o carte care conține, se spune, „cele mai bune o sută de pagini scrise vreodată despre Stalin”. 

Un nou roman semnat de Guzel Iahina, una dintre cele mai populare scriitoare contemoporane ruse, a apărut la Humanitas Fiction, Trenul spre Samarkand, prezentat drept cartea toamnei la această editură, alături de alte câteva apariții interesante: un nou roman semnat de Care Santos, Voi merge pe urmele pașilor tăi, o distopie a unei autoare japoneze, Poliția Memoriei, de Yōko Ogawa, și un volum de povestiri, Haide, zboară odată, de Etgar Keret, unul dintre cei mai populari scriitori contemporani israelieni. 

În colecția „Armada” a editurii Nemira s-a reeditat romanul Culoarul morții, de Stephen King, una dintre cele mai așteptate reeditări din opera lui King, o carte care a avut și o ecranizare de excepție, și, tot aici, a apărut o nouă ediție revizuită a romanului SF Problema celor trei corpuri, de Liu Cixin (care urmează să fie, de asemenea, ecranizat), pe care mă tot codesc să-l citesc, deși mulți dintre prietenii mei au făcut-o (chiar și dintre cei care nu sunt pasionați de SF) și au fost teribil de entuziasmați. Și tot la Nemira, dar în colecția Babel de literary fiction, a apărut un nou roman al autorului marocan Tahar ben Jelloun, Fericirea conjugală, povestea unei căsnicii spusă din perspectiva ambilor soți, „două versiuni asupra aceleiași istorii, două adevăruri subiective care se luptă pentru supremație în ochii cititorului.” Sună incitant, nu? 

La Polirom a apărut Întoarcerea din război, continuarea celebrului roman Pe frontul de vest nimic nou, de Erich Maria Remarque, o ediție nouă, de buzunar, a emoționantului roman Fărâme de viață, de Zeruya Shalev, un volum de proză scurtă semnat Răzvan Petrescu, Cuțitul japonez, și un nou volum în seria „Biografii romanțate”, Urmuz. Cei dintâi trăsniți, de Alexandru Vakulovski. 

Animal, de Lisa Taddeo, a apărut la Litera, un roman de debut caracterizat drept „descrierea furiei feminine în starea ei cea mai pură, o explozie viscerală de revoltă împotriva unei societăți dominate de bărbați” și, tot aici, un nou roman în colecția „Biblioteca de proză contemporană”, Translucid, de Ligia Pârvulescu, câștigătorul concursului de manuscrise „Primul roman” organizat anul ăsta de editură. Și tot o nouă carte a unui autor român, Copia carbon, de Sebastian Sifft, a apărut la Humanitas.

Închei cu două romane diferite care mi-au atras atenția, În ghearele câinilor, de Thomas Savage, „o poveste uimitoare despre tirania domestică, masculinitatea brutală și despre sfidarea cutremurătoare”, a cărei acțiune se petrecere în vestul Statelor Unite, un roman care a fost și ecranizat de curând putând fi urmărit pe Netflix, și un roman interesant prin povestea livrescă pe care o propune și care, probabil, a fost prilejuit de faptul că suntem în „Anul Dante”, este vorba despre Dante in love, de Giuseppe Conte, o poveste despre un Dante revenit în Florența zilelor noastre. 

Nonficțiune

Lăsând la o parte orice urmă de modestie, voi începe secțiunea de nonficțiune cu două cărți cărora le-am fost nu doar cititor, ci și editor, și anume U de la uliu, de Helen Macdonald, și Iernile sufletului, de Katherine May, două memoir-uri recent apărute în colecția „Orion” a editurii Nemira. În ultimele luni, pe măsură de lucram la ele v-am mai povestit una alta, mai spun acum doar că sunt două cărți frumos scrise despre cum putem depăși perioadele dificile din viața noastră, dar la modul onest și uman, nu gargara de doi bani din cărțile cu rețete motivaționale. Mie mi-au plăcut ambele foarte mult (din motive diferite), sper să fie și pe placul altor cititori. 

Dacă am început cu memoir-uri, continui tot pe linia asta pentru că au mai apărut câteva notabile în octombrie. În primul rând, la editura Humanitas a apărut Între două lumi. Amintiri dintr-o viață suspendată, de Suleika Jaouad, relatarea luptei pe care autoarea a dus-o cu cancerul, dar și demersul acesteia de a găsi putere în experiența altor bolnavi și comunitatea pe care a reușit s-o adune în jurul ei (puteți face cunoștință cu autoarea prin acest Ted Talks), și Arta de a-ți lua rămas-bun. O poveste de viață, de Ayelet Tsabari, o carte despre identitate, apartenență și viața de emigrant, iar la editura Trei, Ținutul nomazilor. Cum să supraviețuiești în America secolului 21, de Jessica Bruder, un volum care a stat la baza unei ecranizări omonime laureată la Oscar anul ăsta și care redă existența unei categorii aparte a societății americane, vârstnicii fără venituri și locuințe stabile. Este un alt chip al eternei fascinante Americi, una pe care nu o vezi în reclame și blockbustere hollywoodiene.

Alte apariții interesante la Humanitas: o carte de fizică scrisă de un laureat al Premiului Nobel, Fundamentele lumii fizice, de Frank Wilczek, și care prezintă zece principii generale pe baza cărora este explicată bogăția și complexitatea cosmosului, Povestea creierului. În căutarea celui mai complicat obiect din univers, de Alexandru Babeș, o carte care spune povestea încercării de cunoaștere a creierului, începând din Antichitatea greacă până în prezent, în seria de autor Oliver Sacks au mai fost reeditate încă trei titluri: Muzicofilia, Recunoștință și Halucinații, în categoria studiilor clasice au apărut câteva volume de referință, cum ar fi monografia Lucius Annaeus Seneca. Viața, timpul și opera morală, de G. Guțu, Metafizica, de Aristotel, sau Principi și scriitori în Roma antică, de Alexandra Ciocârlie, o lucrare care „cercetează relaţiile dintre împăraţii Romei de la Augustus la Hadrian şi unii dintre cei mai importanţi scriitori ai epocii (Vergiliu, Horaţiu, Properţiu, Ovidiu, Seneca, Lucan, Petroniu, Pliniu cel Bătrân, Marţial, Iuvenal, Tacit, Pliniu cel Tânăr)”, Două lecții despre Infernul lui Dante, de Galileo Galilei, și două foarte interesante studii de istorie a ideilor, Lemnul stramb al omenirii. Capitole din istoria ideilor, de Isaiah Berlin și Elogiul frontierelor. Mic tratat de libertate, de Andrei Vieru. 

Revin puțin și la editura Trei pentru a mai semnala câteva volume de luat în seamă: în primul rând un volum de pop science, Explicându-i pe oameni. Ce ne poate învăța știința despre viață, dragoste și relații, de dr. Camilla Pang, cartea unei femei de știință, diagnosticată în copilărie cu autism, și care a încercat să găsească un fel de „manual de utilizare pentru oameni” care s-o ajute în înțelegerea lumii, și mai multe volume de psihologie, Frica. O umbră întunecată ce ne însoțește de-a lungul vieții, de Salman Akhtar, Bărbatul cu vocea frumoasă și alte povești din cabinetul de psihoterapie, de Lilian B. Rubin, Magia divanului. Imagini și convorbiri despre spațiu și cadru în psihanaliză, de Claudia Guderian, un nou volum în seria de autor Sigmund Freud, Despre vis; unul de istorie, Armată, spionaj și economie în România (1945-1991), de Petre Opriș, și un nou volum semnat de dr. Edith Eva Eger, Darul. 12 lecții care îți vor salva viața, autoarea unui celebru memoir de supraviețuire a Holocaustului, Alegerea. Acceptă cu bucurie posibilul.

Mai multe volume de popularizare a științei și la Publica, Căutătorii de tipare. Cum impulsioneaza autismul invențiile umane, de Simon Baron-Cohen, o cercetare care susține că „autismul este la fel de important pentru istoria culturală a omului precum folosirea focului”, iar „persoanele cu autism au jucat un rol-cheie în progresul uman timp de 70 000 de ani, de la primele unelte la revoluția digitală”, Idei rebele. Puterea gândirii diverse, de Matthew Syed, o carte care ne încurajează să ne familiarizăm cu gândirea diferită pentru a găsi soluții la probleme ce par insurmontabile, și una care pare al naibii de interesantă O istorie dată naibii. 111 povești pe care ar fi trebuit să le afli la școală, de Căpitanul, o culegere de povestiri care „creează o legătură între istorie și viața de zi cu zi datorită subiectelor familiare pe care le tratează și a unor perspective care nu pot fi descrise altfel decât «date naibii»”.

Alte apariții: la Nemira a apărut o carte de bucate cel puțin inedită, Ierburi uitate. Noua bucătărie veche, de Mona Petre, un volum construit de autoare în ani de zile de documentare, fotografiere și experimentare, la Corint Miliardari in bitcoin, de Ben Mezrich, și Cupluri tragice ale istoriei, de Jean des Cars, iar la Pilot Books, editura specializată în cărți sportive, Pe urmele Serenei. Meta-analiza unui fenomen, de Gerald Marzorati. 

Cărți pentru copii

A fost o lună bogată și în apariții pentru copii, foarte multe cărți noi au apărut la editura Signatura, cărți noi și extrem de frumoase, atât ediții străine, cât și cărți realizate împreună cu artiști și autori români. O să mă rezum la a o face o scurtă trecere în revistă, cu mențiunea că aceste cărți pot fi cunoscute cel mai bine la o vizită în librărie. A apărut, așadar, o ediție spectaculoasă a Divinei Comedii, a lui Dante Alighieri, cu text de Daniele Aristarco și ilustrații de Marco Soma, Lisa și visele ei, scrisă de Ivan Malkovych și ilustrată de Eugenia Gapchinska, probabil cea mai frumoasă trecere în revistă a picturii universale, Fiica tărâmului înzăpezit și Fiul ținutului de gheață, de Jackie Morris, Păsările, de Germano Zullo și Albertine, o carte deja canonică, Pinocchio, de Carlo Colodi cu ilustrațiile lui Val Munteanu, Pachetul roșu. Poveste despre bucuria de a dărui, de Linda Wolfsgruber și ilustrată de Gino Alberti, o carte foarte potrivită pentru perioada de sărbători ce va veni, la fel cum este și Aventurile unui fir de nisip. Cum a ajuns Crăciunul în adâncuri, de Anamaria Lembrău și ilustrată de Ágnes Keszeg, Dora și căpcăbunul, de Matteo Razzini și ilustrată de Sonia M. L. Possentini, Hărți ale emoțiilor mele, scrisă și ilustrată de Bimba Landmann, sau Poveștile anului, scrisă și ilustrată de Oana Hajos.

La Nemi a apărut ediția cu supracopertă tie-in a romanului Un băiat numit Crăciun, de Matt Haig, prilejuită de filmul care se va lansa curând, și, în aceeași serie va apărea în curând un nou volum, Spiridușa Adevărului. Și, tot la Nemi, o nouă carte de Crăciun, Dar motan dăruiește, de Cristina Andone, și două volume noi în seria „Lama lama”, Lama lama e furios pe mama și Lama lama și ieduțul buclucaș. 

Când tata mi-a arătat Universul, de Ulf Stark, Fetița și ploaia, de Milena Lukešová și Jan Kudláček, și Cățelușa din spital și Pisa și cartea de bucate, de Julia Donaldson, au apărut la Cartea Copiilor, la Litera au mai apărut două titluri noi în colecția „Povești muzicale”, Carnavalul animalelor și Lacul lebedelor, iar la Humanitas încă o carte de colecție realizată de Frații Fan, Proiectul Barnabus. 

Închei secțiunea cu câteva titluri apărute la Panda, un nou volum în seria Bufnițel, Ora de baie a lui Bufnițel, de Debi Gliori, Fletcher și frunzele căzătoare, de Julia Rawlinson, Micuța fantomă care era o păturică, de Riel Nason, Cartea care nu voia sa fie citită, de David Sundin, Onno & Ontje. Prieteni la cataramă, de Thomas Springer, și Miko, vulpița friguroasă, de Andreea Iatagan. 

Cărți citite și recomandări 

Am citit integral (că de început, am început mai multe) patru cărți în octombrie: două romane străine, unul românesc și un volum de nonficțiune. În proporții și din motive diferite, toate mi-au plăcut. Primul roman străin este Din cer au căzut trei mere, de Narine Abgarian, un roman-basm rusesc, foarte frumos scris și construit, o poveste și o scriitură ce aduc aminte de Ludmila Ulițkaia sau Guzel Iahina, bun de citit în iarna ce va să vină, dacă nu pentru altceva, măcar pentru atmosferă și certitudinea că poți evada, pentru câteva ore, într-o poveste frumoasă. 

Cel de-al doilea roman străin este Omul timpului meu, de Dalia Sofer, o poveste contemporană, o saga de familie întinsă pe mai multe decenii și pe două continente, o poveste despre părinți și copii, despre revolte adolescentine și compromisuri ale maturității, o poveste despre o felie din lumea contemporană (Revoluția din Iran, foarte bine contextualizată și în peisajul autohton, dar și ca politică externă), cu o scriitură frumoasă și o construcție arhitecturală excelent realizată. 

Romanul românesc este Mă găsești când vrei, de Lavinia Braniște, cea mai recentă carte a autoarei române, scrisă în același stil și cu același timp de protagonistă ca și în Interior zero (și am înțeles că și în Sonia ridică mâna, pe care nu am citit-o). Este o lectură lejeră, un tablou al societății românești contemporane văzut din perspectiva unei naratoare-protagoniste de 30+. Pe scurt, ar fi o poveste de dragoste, pe lung, e și despre dificultatea vieții de adult, maturizările necesare și neduse până la capăt, relații cu părinții, joburile care ne acaparează toată viața etc.  

Cel de-al patrulea volum citit, cel de nonficțiune, este Profesorul și nebunul. O poveste despre crimă, insanitate și crearea Dicționarului Oxford, de Simon Winchester, o cercetare istorică realizată de un jurnalist despre istoria fascinantă a unei cărți și a oamenilor din jurul ei. Mai exact, este (o parte din) povestea realizării celebrului Dicționar Oxford și a doi oameni remarcabili care și-au dedicat viața acestui proiect. Primul este James Murray, cel mai cunoscut dintre editorii dicționarului (pentru că acest magnus opus nu a putut fi realizat în decursul unei singure vieți de om), iar celălalt este William Minor, un veteran american, închis într-un spital de boli mintale pentru o crimă comisă într-un acces de paranoia și schizofrenie (deși la vremea respectivă boala nu fusese încă diagnosticată). Cartea prezintă și prietenia neobișnuită înfiripată între acești doi oameni, dar face și o foarte bună contextualizare a perioadei victoriene de la finalul secolului XIX (peisajul din Londra mahalalelor, dar și scene din Războiul Civil American sau din azilele de alienați ale vremii). Este o carte pentru și despre șoarecii de bibliotecă, pentru foști sau actuali studenți la filologie obișnuiți să petreacă ore în șir prin biblioteci căutând istoria unui cuvânt sau a unei expresii, însă autorul nu intră în prea mari profunzimi lingvistice, nu e o carte scrisă pentru specialiști, așa că e foarte potrivită și pentru cititorii pasionați și pentru care acest tip de aventură lingvistică este necunoscut.