Cele mai frumoase cărți citite în 2023

Nu se face pentru ca să treacă anul fără bilanț al lecturilor. Măcar pentru antrenarea memoriei, dacă pentru altceva nu. Deși nu am fost foarte organizată cu notarea pe parcursul anului (de exemplu, mi-a fost greu să-mi aduc aminte ce cărți am abandonat pentru că nu mi-au plăcut din cauză că am notat doar cărțile citite până la final), rememorarea și întocmirea listelor a fost prilej de interesante aduceri aminte și reevaluări. 

Mai întâi, o scurtă retrospectivă. În ceea ce privește cărțile scrise de autori români, în 2023 m-am bucurat, printre altele, de apariția a două volume de istorie, un roman despre Evul Mediu românesc și una dintre figurile sale emblematice, Chiajna din Casa mușatinilor, de Simona Antonescu, și un volum de studii dedicate creștinismului timpuriu, o ediție splendidă, atât prin aspect, cât și prin conținut, Monahul și scribul. Creștinismul egiptean între idealul monahal și cultura scrisă, de Alin Suciu. Tot aici vreau să menționez și apariția seriei aniversare Monica Lovinescu la Humanitas și a volumului Monica Lovinescu: O viață, o voce, un destin. Album centenar, de Cristina Cioabă. 

Pentru cărțile traduse în română, a fost o bucurie apariția romanului Demon Copperhead, de Barbara Kingsolver (trad. Paul S. Grigoriu) în același an în care acesta a primit și Premiul Pulitzer (în continuare, preferatul meu), dar și reeditarea volumului fundamental Istoria nebuniei în epoca clasică, de Michel Foucault (trad. Mircea Vasilescu), și a Cursurilor de literatură ale lui Vladimir Nabokov (într-o nouă traducere, semnată de Diana Geacăr). 2023 a fost anul în care a apărut noua traducere a romanului Ulise, de James Joyce, semnată de Rareș Moldovan (după șase ani de muncă), dar și anul în care cartea de memorii a Prințului Harry, Rezervă, a doborât toate recordurile de vânzări peste tot în lume. Și, tot ca bucurii de cititor, menționez și două volume ilustrate asupra cărora merită zăbovit, Puterea artei, de Simon Schama, și Cărți care au schimbat istoria, ed. DK.

Pe plan editorial, 2023 nu a fost unul dintre cei mai buni ani, scumpirea hârtiei (și, în general, scumpirile care au afectat toate domeniile, așadar și pe cel al cărților) s-a văzut foarte accentuat în prețul cărților, care aproape că s-a dublat. Cu toate astea, anul ăsta am asistat la nașterea a trei noi edituri înființate de oameni pasionați de cărți și care și-au făcut curaj să își încerce norocul în această afacere: ZYX Books (a debutat cu cărți de parenting, dar promite să nu se rezume la atât), Magga Books (specializată în cărți de nonficțiune) și Editura Behemot (dedicată cărților horror, momentan a apărut un singur titlu, Fata din vecini, de Jack Ketchum). Iar ăsta e un lucru de mare bucurie. De asemenea, tot un lucru salutar este faptul că tot mai multe edituri au început să pună și numele traducătorului pe copertă, ca recunoaștere a contribuției lor esențiale la forma finală a unei cărți. 

Au fost și altele notabile, cu siguranță, nu mi-am propus să le notez pe toate. Pe plan personal, a fost anul în care am început o nouă colaborare cu Editura Trei, alături de care am editat cinci cărți: trei traduceri (Orizonturi. Originile globale ale științei moderne, de James Poskett; Mesagerul stelar. Perspective cosmice asupra civilizației, de Neil deGrasse Tyson; Un cititor în Pădurea din Oglindă, de Alberto Manguel) și două cărți scrise de două autoare române (Nu-i ușor să fugi de fericire, de Laura Frunză, și Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee, de Carmen Strungaru).

De asemenea, am participat atât la un club de carte cu întâlniri fizice (organizat tot împreună cu Editura Trei) și am continuat clubul de carte online de pe grupul Clubul cititorilor de cursă lungă, unde am discutat cărți foarte diverse (după cum se poate vedea în poza de mai jos). 

În continuare sunt listele (ficțiune, nonficțiune, cărți ilustrate) cu cărțile care mi-au plăcut cel mai mult în 2023 (și câteva care mi-au plăcut mai puțin). Ordinea este cea a lecturii, nu a importanței. După cum am zis, în 2024 îmi propun să fiu mai organizată cu lecturile, dar nu numai atât. Sper să fie un an în care să-mi redefinesc pasiunea pentru cărți în forme noi (stați aproape, se pregătesc lucruri mari). 

FICȚIUNE

• Regatul, Jo Nesbø (un bun roman polițist, o lectură de relaxare potrivită)

• Spre țărmul ocrotit, Wallace Stegner (unul dintre cele mai frumoase romane ale prieteniei)

• Măsurarea lumii, Daniel Kehlmann (povestea a doi oameni de știință ai sec. XIX, naturalistul și exploratorul Alexander von Humboldt și matematicianul și fizicianul Carl Friedrich Gauss, și al încercărilor de a înțelege lumea în care trăim și de a o explica)

• Theodoros, Mircea Cărtărescu (dincolo de romanul istoric și de atmosferă, Theodoros e un omagiu adus limbii române)

• Magul de la Kremlin, Giuliano da Empoli (un roman politic și contemporan, cu o poveste bine scrisă)

• Către paradis, Hanya Yanagihara (o distopie ambițioasă construită pe trei planuri narative și cu o viziune sumbră asupra umanității)

• Galaad, Marilynne Robinson (O meditație pe tema credinței, a religiei, a iubirii, a sensului vieții, a relațiilor dintre părinți și copii, având ca motiv central tema fiului rătăcitor)

• Culoarul morții, Stephen King (Roman psihologic și de atmosferă, dar cu nelipsitul element paranormal către care Stephen King e inevitabil atras)

• Țara zăpezilor, Sebastian Faulks (Al doilea roman al lui Faulks pe tema nașterii psihiatriei, după Amprenta omului, dar mai puțin reușit decât primul; cu toate astea, mi-a plăcut)

•  Lolita, Vladimir Nabokov (La recitire mi-a plăcut și mai mulr romanul lui Nabokov, am apreciat mai mult și mai bine scriitura și jocurile de seducție și manipulatprii ale infamului narator)

• Chiajna din Casa Muşatinilor, Simona Antonescu (Un excelent roman istoric, bine scris și bine construit, după mine, cel mai bun roman istoric de până acum al Simonei Antonescu)

• A opta viață (Pentru Brilka), Nino Haratischwili (O saga de familie care urmărește și istoria recentă, din ultima sută de ani; o poveste foarte frumoasă)

• Aici mă regăsesc, Jhumpa Lahiri (Un excelent volum de proză scurtă, gen în care Jhumpa Lahiri excelează)

NONFICȚIUNE

• Infinitul într-o trestie, Irene Vallejo (un stil cam emfatic după gustul meu, dar, totuși, o frumoasă și interesantă carte despre cărți și despre iubirea pentru cărți) 

• De ce iubim. Noua știință din spatele celor mai strânse relații dintre noi, Anna Machin (O sinteză a felurilor în care s-a construit iubirea de-a lungul timpului, de la perspectiva biologică-evoluționistă, la psihologie și antropologie culturală)

• Anii, Annie Ernaux (Cel mai frumos memoir ai anului și o retrospectivă inedită a secolului XX european)

• Diavolii din Loudun, Aldous Huxley (O foarte bună redare a ceea ce a însemnat vânătoarea europeană de vrăjitoare)

• Orizonturi. Originile globale ale științei moderne, James Poskett (O excelentă sinteză a felului în care se întretaie știința cu dezvoltarea economică a unei societăți, de la descoperirea Americii până în zilele noastre)

• Shakespeare. Lumea ca o scenă, Bill Bryson (Cea mai accesibilă și prietenoasă biografie a lui Shakespeare)

• Istoriile alimentației. Ce va să zică a mânca?, Jacques Attali (O excelentă trecere în revistă, chiar dacă succintă, a felului în care obiceiurile alimentare ne-au format și influențat comportamentul de-a lungul istoriei)

• Un cititor în Pădurea din Oglindă, Alberto Manguel (O antologie de eseuri savuroase și inteligente pe tema cărților și a literaturii, scrise de Manguel de-a lungul timpului)

• Confesiunile unui librar, Shaun Bythell (Savuros, la fel ca primul volum, Jurnalul unui librar)

• Prizonieri în noaptea polară. Roald Amundsen, Emil Racoviță și Expediția „Belgica”, Julian Sancton (O excelentă relatare a expediției „Belgica”, foarte bine scrisă și documentată; ar fi perfectă pentru un serial Netflix)

• Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee, Carmen Strungaru (O rememorare a unei expediții antropologice din anii 90, dar și o relatare fascinantă a parcursului profesional al autoarei; o carte inspiratoare)

• Metazoare. Viața animală și nașterea minții, Peter Godfrey-Smith (O încercare ambițioasă de a urmări felul în care viața și inteligența s-au format pe planeta noastră; absolut fascinantă)

• Alfabetul bucatelor. Povestiri cu miez gustos cuprinzând rețete românești reinventate sau de la străini împrumutate, Vlad Macri (de departe cea mai savuroasă carte a anului; rețete și povești desprre rețete condimentate cu mult umor; o lectură excelentă)

CĂRȚI ILUSTRATE

• Descătușarea și alte reverii, Jackie Morris

• Prin piețele lumii, Maria Bahareva

• Carte de citire, carte de iubire, de Gheorghe Tomozei & Nichita Stănescu

• Universul exotic. Carte de recorduri astronomice, de Adrian Șonka

• Marile legende medievale, de Francesc Miralles

• Micul prinț, de Antoine de Saint-Exupéry (il. Claudia Bordin)

• Când am devenit oameni. Incredibila poveste a evoluției noastre, de Michael Bright

• Planeta noastră. O casă pentru toți 

• Botanica ilustrată, de Maria Carmen Soria

• Zoologia ilustrată, de Maria Carmen Soria

• Frumoasa din pădurea adormită (După un balet de M. Petipa și P.I. Ceaikovski), de Charlotte Gastaut

CĂRȚI CARE NU (PREA) MI-AU PLĂCUT 

• Ce înseamnă, oare, toate acestea? O foarte scurtă introducere în filozofie, Thomas Nagel (Mi s-a părut o expunere perfectă și deloc incitantă a despicatului aiurea a firului în patru)

• Teatru de hârtie, Milorad Pavić (Interesantă ca experiment, m-a obosit ca poveste)

• Litera stacojie, Nathaniel Hawthorne (Un roman clasic american, destul de greoi ca scriitură și încărcat de metafore și prețiozități)

• Ora nevăzută, Alice Hoffman (M-a atras că era o carte despre cărți, însă autoarea pare că a pus laolaltă cel puțin două povești diferite, fără a crea punți solide între ele; s-a cam jucat cu convențiile narative, dar joaca i-a cam scăpat din mână; foarte interesante au fost, însă, discuțiile. de la clubul de carte pe marginea ei)

• Vieți imaginare, Marcel Schwob (Nu am reușit deloc să intru în poveștile lui Schwob, nu-mi dau seama dacă din cauza stilului literar sau aveam nevoie de o mai bună situare în contextul scrierii lor)

Am trecut în 2024 cu mai multe cărți începute – Confesiunile unui tînăr romancier, de Umberto Eco (savuros), Insula șobolanilor și alte povestiri, de Jo Nesbø (rămân la părerea că Nesbø e mai un mai bun scriitor de romane decât de proză scurtă), David Copperfield, de Charles Dickens (ca avanpremieră și punere în temă la Demon Copperhead, de Barbara Kingsolver), două volume excelente de popularizare a științei, Frontierele cunoașterii, de A.C. Grayling, și Ascensiunea vieții, de Nick Lane, un memoir fabulos, Între violență și compasiune. Amintirile unui psihiatru, de Ion Vianu, un volum de eseuri incitant, Vrăjitoare. Puterea de temut a femeii rebele, Mona Chollet, precum și, din nevoi strict personale, câteva cărți de parenting care mi se par destul de utile, Ghidul de alăptare al doctorului Jack Newman, de Jack Newman și Teresa Pitman, Părinți fericiți, frați fericiți. Cum să pui capăt certurilor și să crești prieteni pe viață, de Laura Markham, Somn ușor. Soluții practice pentru copii care adorm fără lacrimi, de la 0 la 5 ani, de Sarah Ockwell-Smith – și cu o listă de restanțe din 2023 (vezi mai jos poză) pe care sper s-o epuizez până în primăvară (la mine funcționează listele, dacă nu pentru altceva, măcar pentru aducere-aminte). 

Acestea fiind spuse, din bârlogul meu de cititoare de cursă lungă, vă doresc, dragii mei, un 2024 cu lecturi minunate și experiențe memorabile!