Cărți interesante martie 2024

„Ia ascultă, țușcuță, șopti el. N‑ai să afli niciodată din ce e făcută lumea. Singura certitudine este că nu‑i făcută din lume. Pe măsură ce ajungi la o descriere matematică a realității, e imposibil să nu pierzi ceea ce se descrie. Orice întrebare deplasează ceea ce chestionează. Un moment anume e un dat, nu o posibilitate. Lumea îți ia viața. Dar în primul rând și în cele din urmă, lumea nu știe că ești aici. Crezi că înțelegi asta. Dar nu înțelegi. Nu și‑n inima ta. Dac‑ai înțelege ai fi îngrozită. Și nu ești. Nu încă. Și acum noapte bună.”

(Pasagerul, de Cormac McCarthy, trad. Iulia Gorzo, Humanitas Fiction, 2023)

Mai jos, ca de obicei, o selecție a aparițiilor interesante din luna martie, câteva cuvinte despre cărțile citite luna asta și Top 10 vânzări carte românească și carte străină în lanțul librăriilor Cărturești.

Cărți interesante martie 2024

FICȚIUNE

Ficțiune literară

• Trilogia gemenilor, de Ágota Kristóf: „O viziune de o considerabilă complexitate, un portret al generozității, dar și al imoralității din inima omului.” (The Christian Science Monitor) (Ed. Pandora M; trad. Tristana Ir)

• Insula copacilor dispăruți, de Elif Shafak: „Un roman minunat, sfâşietor, care are în centru secretele întunecate ale războaielor civile şi dezastrele extremismului: Cipru, iubiţi născuţi sub o stea fără noroc, oameni dragi ucişi, copii traumatizaţi.” (Margaret Atwood) (Ed. Polirom; trad. Ada Tănasă)

• Bournville, de Jonathan Coe: „Noul roman al lui Jonathan Coe spune povestea Marii Britanii de după Al Doilea Război Mondial prin prisma a patru generaţii ale aceleiaşi familii.” (Ed. Polirom; trad. Radu Paraschivescu)

• Decădere umană, de Osamu Dazai: „Lucrare reprezentativă a literaturii japoneze postbelice, Decădere umană este o carte-cult atât pentru publicul nipon, cât și pentru cititorii de pretutindeni. Folosind convenția jurnalelor găsite, cartea trasează destinul artistului Yōzō Ōba, a cărui viață este marcată de inadecvare, eșec, alienare și disperare.” (Ed. Humanitas Fiction; trad. George T. Șipoș)

• Iepurele blestemat, de Bora Chung: „Un volum extrem de original al unei scriitoare coreene în plină ascensiune, Iepurele blestemat este o antologie unică și plină de fantezie de povestiri stranii, greu de încadrat într-un gen literar anume.” (Ed. Pandora M; trad. Iolanda Prodan)

Ficțiune contemporană

• Gara Malma, de Alex Schulman: „Un tren, trei generații și destinele lor împletite: toți protagoniștii călătoresc spre gara Malma și nici ei, nici cititorul nu știu cum sunt legate destinele lor și nici nu anticipează că ceea ce se întâmplă la destinația finală le va redefini viața.” (Ed. Humanitas Fiction; trad. Andreea Caleman)

• Fata mecanică, de Anna Mazzola: „Bestseller Sunday Times la categoria roman istoric în 2022, Fata mecanică este nominalizat la Dublin Literary Award pentru 2023. O lectură captivantă, un univers construit cu minuție și o intrigă bine dozată.” (Ed. Humanitas Fiction; trad. Irina Bojin)

• Focul, de Daniela Krien: „Roman ajuns numărul 1, respectiv numărul 3 pe lista bestsellerelor în Elveția și în Der Spiegel și nominalizat la Dublin Literary Award 2024, Focul este o meditație despre dragoste, atunci când pasiunea pare să fi dispărut.” (Ed. Humanitas Fiction; trad. Ramona Trufin)

• Cele opt vieți ale unui trickster de-o vârstă cu veacul, de Mirinae Lee: „Când trăieşti în apropierea graniţei cu Coreea de Nord, regula jocului este «totul sau nimic», o bătălie constantă din care ieși câştigător sau învins.” (Ed. Trei; trad. Mihaela Doagă)

• Mierea și amarul, de Tahar Ben Jelloun: „În acest roman urmărim căsătoria impusă a unui cuplu în care compromisurile și tristețea au dus la apariția remușcărilor, a unor acte de lașitate și, inevitabil, la eșecuri.” (Ed. Nemira; trad. Mihaela Stan)

Ficțiune clasică

• Rațiune și simțire, de Jane Austen: „Marianne Dashwood nu face un secret din sentimentele ei, iar atunci când se îndrăgostește de John Willoughby, un tânăr galant, dar nepotrivit pentru ea, ignoră avertismentul surorii sale, Elinor, care îi atrage atenția că purtarea ei impulsivă o face vulnerabilă la bârfe și calomnii.” (Ed. Litera; trad. Mona Apa, Lavinia Vasile)

• Casa veseliei, de Edith Warton: „Lily Bart, frumoasă, inteligentă și sofisticată, este acceptată de familiile aristocrate și curtată de tagma în creștere a noilor îmbogățiți. Dar pe măsură ce se apropie de treizeci de ani, simte nevoia să stea pe propriile picioare.” (Ed. Litera; trad. Anca Irina Ionescu)

• Chiupul, de Luigi Pirandello: „Volumul al unsprezecelea, Chiupul, vorbește despre o competiție de neghiobie, felul cum viața chinuită dezvăluie o fericire ciudată, aventurile orbilor cinstiți, conduși de un hoț, frica de somn și de moarte, asociația bandiților onești, cum să întemeiezi o familie mulțumită, imaginea bărbaților eșuați, cum să obligi un soț să-și facă datoria, menajul în trei care trebuie să continue, viața care e plină de gesturi relative, ambiguitățile dintr-o familie onorabilă, funeraliile nu sînt pentru cine se pregătește, elocvența ca primă condiție a escrocheriei, talentul de-a te uita la distanță ca să nu vezi lîngă tine.” (Ed. Tritonic; trad. Alexandru Laszlo)

• Călătoria, de Luigi Pirandello: „Volumul al doisprezecelea, Călătoria, vorbește despre tragismul vieții mărunte, oroarea printre oamenii simpli, detaliile care dezvăluie o viață întreagă, nebunia instinctelor apăsătoare, tragedia virtuții pedepsite, copilăria sugrumată, ispita vieții exotice, care ucide plăcerea vieții obișnuite, sentimentele care construiesc un proiect existențial, în pofida realităților, sinuciderea blocată care conduce înapoi spre compromis, trădarea suferită în tinerețe care poate să modeleze întreaga existență, un ipohondru care se sinucide, teatrul și opera care concurează viața, căldura familiei care este răsplata vieții.” (Ed. Tritonic; trad. Alexandru Laszlo)

Thriller, crime fiction

• Mlaștina rece, de Liza Marklund: „Un bilet lăsat pe masa din bucătărie: „Iubitule, culeg niște mure arctice. Simt că trebuie să ies din apartament. Markus este la Karin." Și în colțul din dreapta jos, steluța cu cinci vârfuri, emblema ei.” (Ed. Trei; trad. Alin-Daniel Dragomir)

• Puiul de cuc, de Camilla Läckberg: „Două evenimente cumplite cutremură Fjällbacka. Un fotograf cunoscut e găsit ucis cu brutalitate într-o expoziție. Insulița unde se retrage să scrie Henning Bauer, laureatul premiului Nobel pentru literatură, devine scena unei tragedii sângeroase.” (Ed. Trei; trad. Cristina Ekholm)

• Cuțitul, de Jo Nesbø: „Crime noir la superlativ — provocator, întunecat și etalând unul dintre cele mai bune personaje de detectiv din ficțiunea modernă: Harry Hole.” (The Providence Journal) (Ed. Trei; trad. Bogdan Nicolae Marchidanu)

• Elena știe, de Claudia Piñeiro: „Supranumită în Argentina «regina romanului polițist», Claudia Piñeiro (n. 1960), este autoarea mai multor romane traduse în numeroase limbi.” (Ed. Univers; trad. Lavinia Similaru)

SF&F

• Hyperion, de Dan Simmons: „Ingenioasă și bogată în idei filosofice, seria HYPERION CANTOS nu oferă numai o extraordinară aventură în spațiu, ci deschide porți către reflecții profunde asupra timpului, religiei și sensului existenței umane.” (Marian Coman, redactor-șef Armada)

• Asasina de zei, de Hannah Kaner: „Uite o poveste la care să te oprești. Hannah Kaner construiește cu migală un univers fantasy medieval în tradiția unor autori precum Robin Hobb sau George R.R. Martin.” (Marian Coman, redactor-șef Armada)

Teatru

• Teatru I & Teatru II, de Eugène Ionesco: „Vreau să spun că, atât în teatru, cât și în proză, am sentimentul că întreprind o explorare bâjbâind în beznă, într-o pădure întunecată. Habar n-am unde voi ajunge sau dacă am s-ajung undeva, scriu fără niciun plan.” (Eugène Ionesco) (Ed. Nemira; trad. Vlad Russo, Vlad Zografi)

• Șase piese, un autor, de Mimi Brănescu: „Scriu ca să înțeleg mai bine ce se întâmplă cu mine și în jurul meu, dar nu ajută de fiecare dată. M-aș prezenta ca fiind un dramaturg amator. Când nu-mi place ce scriu, spun că sunt un actor care mai și scrie, când nu-mi place cum joc, spun că sunt un pasionat de scris care mai și joacă.” (Mimi Brănescu; Ed. Humanitas)

Poezie

• Spune-mi unde sa apăs mai tare, de Ramona Boldiszar: „Ramona Boldizsar ne propune un discurs ireverențios despre maternitate, în care mentalitățile, prejudecățile, politicile mai vechi, dar și cele mai noi, de obicei aflate la extrema cealaltă, sunt supuse, în egală măsură, marelui test al adevărului personal.” (Ed. Cartex)

• Il suono dell'ombra / Sunetul umbrei. Poesie / Poezii, de Alda Merini: „Alda Merini și-a dus obsesia pentru poezie până la consecințele ultime. Nu putea concepe viața fără un spațiu în care să se dedice alfabetelor ei. Voința ei poetică extrem de fermă evocă figura temerară a celui care se aruncă în abis ca să ia urma celor fugiți din lume, înfruntând toate primejdiile pe care abisul le presupune.” (Ambrogio Borsani) (Ed. Humanitas; trad. Dana Barangea)

Literatură română

• Respiră!, de Mihai Radu: „Un thriller greu de uitat, scos din apele întunecate ale celui mai banal cotidian. De la prima imagine din roman, în care un om își dă foc în fața casei de pariuri, până la finalul , Mihai Radu pune în acțiune cel mai angoasant personaj din literatura recentă: umilirea sistemică.” (Ștefan Baghiu) (Ed. Polirom)

• Ce văd păsările, de Iulia Gherasim: „Iulia Gherasim ne oferă cel mai bun debut cu proză scurtă de la Simona Goșu încoace și, poate cel mai important, creează un realism feminin de familie dincolo de moda și temele predilecte ale momentului.” (Marius Chivu) (Ed. Polirom)

• Tăcerea vine prima, de Ioana Maria Stăncescu: „Tăcerea vine prima vorbește despre trauma unei familii contemporane şi despre blocajele de comunicare dintre mai multe generații de femei. Când tăcerea se instalează într-o familie, toate comportamentele sunt creatoare de traume. Singura soluție pare să fie depășirea fricii și deschiderea rănilor.” (Ed. Trei)

• Colecția „Mari scriitori români”: Poezii, de Mihai Eminescu; Poezii alese, de Vasile Alecsandri; Mara, de Ioan Slavici; Teatru, de Ion Luca Caragiale; Balade și idile. Fire de tort, de George Coșbuc; Geniu pustiu. Sărmanul Dionis și alte scrieri în proză, de Mihai Eminescu; Balade populare; Moara cu noroc. Pădureanca și alte nuvele, de Ioan Slavici; Balade vesele și triste, de George Topîrceanu.

NONFICȚIUNE

Istorie

• Labirintul rătăciților. Occidentul și adversarii săi, de Amin Maalouf: „În ansamblu, volumul este o amplă frescă istorică ce înfăţişează clar mizele conflictelor actuale, motivaţiile protagoniştilor şi straniile paradoxuri ale epocii noastre.” (Ed. Polirom; trad. Dan Petrescu)

• Nemesis. Bătălia pentru Japonia, 1944-1945, de Max Hastings: „Această carte nu este o simplă istorie militară pentru specialişti, ci se adresează tuturor celor care vor să înţeleagă ce s-a petrecut într-o jumătate din această lume pe parcursul uneia dintre cele mai sângeroase perioade a unui secol XX înecat şi el în sânge.” (Michael Howard, The Spectator) (Ed. Polirom; trad. Miruna Andriescu)

• Scurtă istorie a Indiei, de Anne Viguier: „Într-o lucrare densă și bine structurată, Anne Viguier ne poartă prin 5.000 de ani de istorie a Indiei, de la misterioasa civilizație de pe valea Indusului, contemporană cu Egiptul și Mesopotamia antice, până la obținerea independenței în 1947 și crearea Uniunii Indiene, trecând prin momente esențiale precum crearea Imperiului Mogul sau cucerirea britanică.” (Ed. Polirom; trad. Nicolae Constantinescu)

• Scurtă istorie a Franței. De la Clovis I la Emmanuel Macron, de Jeremy Black: „O lectură concisă, accesibilă și captivantă, despre un subiect complex și totodată un ghid util în înțelegerea Franței de astăzi” (Ed. Litera; trad. Silvia Palade)

• Scurtă istorie a Angliei. De la Wilhelm Cuceritorul la Elisabeta a II-a, de Simon Jenkins: „Cu un talent excepțional de a sintetiza date istorice complexe într-un text accesibil, autorul ne ajută să înțelegem cum s-au întrepătruns evenimente politice, culturale și sociale pentru a forma Anglia modernă.” (Ed. Litera; trad. Irina Dubsky)

• Sfântă tinerețe legionară. Activismul fascist în România interbelică, de Roland Clark: „Roland Clark merge pe firul istoriei orale, al memoriilor personale şi al documentelor din arhivele naţionale pentru a avea o imagine cât mai completă a curentului fascist din România interbelică. El oferă o nouă perspectivă asupra fascismului european în care, dincolo de analiza istorică detaliată, evidenţiază impactul pe care represiunea oficială, spectacolul fascist şi acţiunile legionarilor l-au avut asupra vieţii de zi cu zi a oamenilor obişnuiţi.” (Ed. Polirom; trad. Marius-Adrian Hazaparu)

• Perșii. Epoca Marilor Regi, de Lloyd Llewellyn-Jones: „Într-un demers cu totul inedit, care ia distanță față de interpretările tradiționale tributare scrierilor istoricilor greci, Llewellyn-Jones își îndreaptă atenția spre izvoarele ahemenide autentice (inscripții, artă și recentele descoperiri arheologice din Iran), pentru a crea o veritabilă „versiune persană" a acestui remarcabil prim imperiu al Antichității – Epoca Marilor Regi.” (Ed. Trei; trad. Smaranda Câmpeanu)

• Din vremea lui Tudor, de Radu Oltean: „Această carte, rodul unei cercetări minuțioase, este o reconstituire istorică pe înțelesul tuturor, plină de farmec, cu informații istorice scrupulos verificate și cu imagini sugestive, impecabil documentate, care-l transpun pe cititor într-o epocă extrem de agitată, cu oameni, fapte și întâmplări ieșite din comun.” (Claudiu Neagoe) (Ed. Humanitas)

• URSS (1922–1991). Un secol de la constituire, trei decenii de la destrămare. Percepții actuale, de Cristian Chirca și Florin-Răzvan Mihai: „Printr-un demers istoriografic de amploare, apelând la surse dintre cele mai variate – literatură de specialitate, romane, interviuri, documente din arhive, presa vremii –, istorici din România, Rusia și Republica Moldova investighează trecutul unuia dintre cele mai mari state din istoria omenirii.” (Ed. Corint)

• Locuri și oameni din Bucureștii de ieri, de Dan Roșca: „Fiecare capitol este o explozie de erudiție, spectacol minunat pentru inițiați, însă înfricoșător pentru amatorii de banalități.” (Emanuel Bădescu) (Ed. Vremea)

Științe exacte și naturale

• Evoluția omului. Cum a modelat biologia umană istoria lumii, de Lewis Dartnell: „Lewis Dartnell dezvăluie modul în care acele abilități și deficiențe biologice au determinat profund cursul istoriei noastre și cum a influențat evoluția corpului uman dezvoltarea culturilor, societăților, economiilor, dar și conflictele purtate în toată lumea, și meditează asupra modului în care continuă să ne definească progresul.” (Ed. Litera; trad. Călin Popa)

• Când creierul visează. Știința și misterele somnului, de Antonio Zadra, Robert Stickgold: „Când creierul visează, cartea a doi cercetători de renume mondial în domeniul studiului somnului, explică descoperirile recente despre creierul adormit și despre semnificația psihologică și neurologică a viselor, explorează tulburările legate de vis și ne arată cum pot înlesni visele creativitatea și cum pot fi o sursă de autocunoaștere.” (Ed. Humanitas; trad. Alexandru Babeș)

• Simțire și cunoaștere. Cum să generezi minți conștiente, de Antonio Damasio: „Un ghid deopotrivă plăcut și ingenios către devoalarea misterului conștiinței și al evoluției minții. Antonio Damasio este nu doar unul dintre cei mai profunzi gânditori din domeniul neuroștiinței, ci și unul dintre cei mai talentați în transmiterea informației. Simțire și cunoaștere este o lucrare cu adevărat fascinantă.” (David Robson) (Ed. Humanitas; trad. Alexandru Babeș)

• Cea mai delicioasă otravă. Povestea toxinelor naturii, de la condimente la vicii, de Noah Whiteman: „Pornind de la descoperiri de ultimă oră din domeniile evoluției, chimiei și neuroștiințelor, Cea mai delicioasă otravă dezvăluie: originile toxinelor produse de plante, ciuperci, microbi și chiar unele animale; mecanismele dezvoltate de animale pentru a le depăși; cum și-a făcut loc cursa de înarmare coevoluționară în experiența umană.” (Ed. Publica; trad. Raluca Chifu)

Studii literare

• Naratorul cel rău. Un studiu despre realismul românesc: Rebreanu, Preda, Dumitriu, de Costi Rogozanu: „Am ales trei autori care servesc drept bune exemple de inserare a determinărilor sociale în însăși intimitatea construcției operei.” (Costi Rogozanu) (Ed. Tact)

Contemporan

• Noua dictatură. Supravegherea digitală ca politică de stat în China, de Kai Strittmatter: „Cartea lui Kai Strittmatter răspunde unei întrebări de care ne temem: ce ar deveni lumea dacă Occidentul ar renunța să lupte pentru libertate? Iar răspunsul este acesta: uitați-vă la China. Alianța dintre Partidul Comunist și Inteligența Artificială construiește o societate în care supravegherea este permanentă, iar autocenzura este continuă.” (Mihnea Măruță) (Ed. Humanitas; trad. Alexandrina Panaite-Cserkesz)

• Exponențial. Cum să nu fim depășiți de progresul rapid al tehnologiei, de Azeem Azhar: „Azhar explică prin decalajul exponențial unele dintre cele mai presante dificultăți ale societății în care trăim: de la inerția afacerilor în a implementa digitalizarea până la reacția sclerozată a democrațiilor liberale în fața avântului problemelor sociale. Cum trebuie întâmpinată această tendință care ne erodează economia, politica și viața?” (Ed. Curtea Veche; trad. Bogdan Ghiurco)

• Epoca furiei. O istorie a prezentului, de Pankaj Mishra: „De ce fierbe lumea noastră ca o oală sub presiune? De ce vocile care aderă la populism și autoritarism se aud tocmai dinspre societățile unde libertatea pare garantată? Pankaj Mishra găsește răspunsul acolo unde ne-am fi așteptat mai puțin.” (Ed. Curtea Veche; trad. Bogdan Ghiurco)

Psihologie

• Omul portocaliu și alte povestiri terapeutice, de Doina Cosman: „Axat pe o patologie diversă și centrat asupra spațiului cultural românesc, volumul ilustrează, pentru publicul larg, modul complex în care interacționează psihiatrul cu pacienții săi. Autoarea prezintă detalii vii și explicații necesare despre diagnostic, medicație și intervenții psihoterapeutice.” (Ed. Trei)

• Adevăruri și mituri despre sănătatea mentală, de Hal Arkowitz, Scott O. Lilienfeld: „Cartea de față ne arată că unele dintre cele mai ferm susținute credințe ale noastre sunt contrazise de descoperirile cercetărilor științifice și ne ajută să ne formăm opinii bazate pe fapte și nu pe ficțiuni, conducând astfel atitudini și comportamente mai adecvate față de persoanele cu boli mentale.” (Ed. Trei; trad. Daniela Andronache)

Eseu

• Despre Clovni: Dictatorul și Artistul, de Norman Manea: „Ca nimeni altul, autorul susţine o necruţătoare confruntare cu sine însuşi şi cu România, cu miturile «socialismului real», căruia îi aparţin şi mitul disidenţei, şi mitul poporului îngenuncheat, stăpânit şi supravegheat de o subţire pătură de birocraţi – relaţia, adică, dintre scriitor, Putere şi «nu cu totul inocentele mase», cum spune.” (Frankfurter Allgemeine Zeitung) (Ed. Polirom)

Memorii, biografii, jurnale

• Liberă. Un copil și o țară la sfârșitul istoriei, de Lea Pi: „Carte a maturizării, Liberă alternează vocea fetiței care credea în figura protectoare a Tătucului Stalin cu cea a profesoarei de marxism, care pune la îndoială „libertatea" adusă de capitalism.” (Ed. Pandora M; trad. Bertha Savu)

• O femeie puternică, de Fern Brady: „Înduioșător și revelator, debutul lui Brady oferă o mărturie absolut necesară despre ce înseamnă să fii femeie cu autism într-o lume care încă nu acceptă neurodiversitatea.” (Ed. Nemira; trad. Irina-Marina Borțoi)

• Armistițiul, de Primo Levi: „Asemenea tuturor scrierilor sale, Armistițiul a fost aşternut pe hârtie din aceeaşi imperiozitate de a povesti, de a depune mărturie pentru toate nedreptățile pe care autorul, alături de atâtea milioane de oameni, le-a îndurat în experimentul abrutizării.” (Ed. Art; trad. Doina Condrea Derer)

• Dezertor la comuniști: De la Harvard pe Bulevardul Karl Marx, de Victor Grossman: „Memoriile unui soldat american de origine evreiască, dezertat după cel de-Al Doilea Război Mondial și stabilit în Republica Democrată Germană.” (Ed. Corint; trad. Cristina Dumitru)

Parenting

• Educație fără lupte de putere, de Susan Stiffelman: „Autoarea Susan Stiffelman, terapeut de familie şi expert în educaţie parentală, ne prezintă o abordare unică care ajută mult la eliminarea dramelor, a certurilor şi a luptelor de putere.” (Ed. Univers; trad.Carmen Scarlet)

• Copiii care am fost, părinții care suntem, de Beatriz Cazzuro: „…experienţele pe care le‑am avut în copilărie sunt încă în noi şi, rămase neprocesate, ne modelează comportamentul, oricât ne‑am strădui să schimbăm felul în care ne creştem copiii.” (Ed. Univers; trad. Anca Coman Doicin)

• Arta de a le vorbi copiilor, de Rebecca Rolland: „Cu ajutorul celor mai recente studii şi cercetări, dar şi al mărturiilor din experienţa personală, autoarea oferă în această carte multe strategii de conversaţie bogată cu copiii noştri.” (Ed. Univers; trad. Raluca Contiu)

Dezvoltare personală

• Actul creativ: un mod de viață, de Rick Rubin: „O întrebare existențială despre natura creativității, a artei și a apartenenței la rasa umană... o privire profundă asupra unuia dintre impulsurile umane fundamentale.” (Big Issue) (Ed. Trei; trad. Mihaela Apetrei)

• Potențial ascuns. Știința de a realiza lucruri mărețe, de Adam Grant: „Adam Grant aduce lumină asupra modului în care ne putem ridica pe noi înșine și pe ceilalți la înălțimi neașteptate.” (Ed. Publica; trad. Iulia Bertea-Nani)

CĂRȚI PENTRU COPII

Cărți ilustrate

• Cei trei răi, de Julia Donaldson: „Ești gata să-i întâlnești pe cea mai nesuferită vrăjitoare, pe cel mai periculos trol și cea mai fioroasă fantomă din lume? Sunt amuzanți... cam prostuți... și răi cu adevărat!” (Ed. Litera; trad. Alexandru M. Călin; il. Axel Scheffler)

• Ursul și luna, de Matthew Burgess: „Când un balon este adus de vânt în viața ursului ca un cadou complet neașteptat, cei doi se împrietenesc și pornesc într-o călătorie. Tot mergând pe drumul nesfârșit către un loc îndepărtat, ei ajung să se cunoască mai bine.” (Ed. Pandora M; trad. Sofia Popescu)

• Păstrați liniștea: câine de pază, de Jess Black: „O locuință plină de pisici cu ureche muzicală care trebuie să facă LINIȘTE? Ce fel de casă mai e și asta? Când vecinii angajează un câine de pază ca să oprească hărmălaia, pisicile au nevoie RAPID de o soluție.” (Ed. Pandora M; trad. Ana-Maria Stuparu)

• Eu ghem, tu fir, de Alberto Pellai: „Eu sunt Mama Ghem, / iar tu ești Firul meu iubit, / noi doi eram una / când pe lume încă nu erai venit.” (Ed. Pandora M; trad. Maria Hordilă; il. Ilaria Zanellato)

• Colecția „Descopăr lumea”: Culorile și Natura. Animale, plante, anotimpuri (Ed. Litera Mică)

• Poveștile bufniței. Ursul care voia să fie fericit, de Eric-Emmanuel Schmitt: „La mijloc de drum între literatură și filozofie, minunatele cărți din seria «Poveștile bufniței» sunt grăunțe de înțelepciune atent distilate de Éric-Emmanuel Schmitt pentru a le explica celor mai tineri cititori concepte-cheie precum curajul, libertatea, respectul și pentru a-i ajuta să crească frumos.” (Ed. Humanitas Junior; trad. Lidia Bodea; il. Barbara Brun)

• Colecția „Buni Cloșcă povestește”: Struțul care visa să zboare, Huhurezul care gătea ca un nebun și Sconcsul care voia și el la petrecere, de Christine Beigel, il. Herve le Goff, trad. Alina Hlinski (Ed. Univers)

• Labirintul Minotaurului, de Elisa Mazzoli: „Descoperă miturile grecești într-o fascinantă călătorie, alături de eroi legendari!” (Ed. Corint Junior; trad. Laura Frunză; il. Emanuela Di Donna)

• Colecția „Secretele inteligenței emoționale”: Poți să reușești… sau secretul ajutorului reciproc; Ești așa cum ești… sau secretul comunicării empatice; Ești grădinarul sufletului tău… sau secretul fericirii, de Oliver Clerc. (Ed. Gama)

• Seria „Prietena mea, Conni”: Conni zboară cu avionul și Conni este furioasă, de Liane Schneider (Ed. Casa; trad. Monica Elena Chiru; il. Janina Gorrissen)

• Pe tărâmul viselor. 33 de povești pe care să le citești seara, la culcare, de Anna Taube, Barbara Rose, Betina Gotzen-Beek: „Cu ajutorul poveştilor din această carte, să-i adormi pe cei mici devine o joacă de copii.” (Ed. Univers Enciclopedic)

Nonficțiune

• Lumea Annei Frank. Carte de activități, de Menno Metselaar: „Pentru copiii care studiază la școală Jurnalul Annei Frank, această carte de activități bogată în fotografii de epocă și informații lămuritoare reprezintă un excelent ghid vizual în lumea Annei și un ajutor prețios pentru înțelegerea istoriei.” (Ed. Humanitas Junior; trad. Ovidiu Achim; il. Emanuel Wiemans)

• Colecția „Cărți mici, idei mărețe”: Ce este arta?; Ce sunt banii?; Ce este istoria?; Ce este știința?; Ce este filosofia?; Ce este tehnologia? (Ed. Gama)

• În vremurile de demult: „Cum trăiau oamenii în vremurile de demult? Ce haine purtau? Cum mergeau dintr-un loc în altul? Privește scenele pline de viață din orașul nostru de-a lungul timpului ca să afli.” (Ed. Univers Enciclopedic; il. Wesley Robins)

• Adâncurile albastre ale oceanelor. O lume a minunilor, de Charlotte Guillain, Lou Baker Smith: „Pornește într-o călătorie în jurul lumii, ca să descoperi vietăţi incredibile, plante acvatice și habitate marine ascunse sub valuri.” (Ed. Univers Enciclopedic)

Romane

• Anisia și oceanul de uitare, de Cormin Perța: „Noi aventuri îi așteaptă pe Anisia și pe prietenii ei, scoica filozoafă Johanna, alchimistul Vladimir și magicianul Paul.” (Ed. Polirom; il. Andrei Gamarț)

• Când Hitler a furat iepurele roz, de Judith Kerr: „ Judith a scris Când Hitler a furat iepurele roz gândindu-se la propria călătorie, astfel încât copiii ei să cunoască drumul pe care l-a străbătut de la copilărie la maturitate, precum și sacrificiile făcute de părinți, totul pentru a-i proteja pe ea și pe fratele ei.” (Ed. Pandora M; trad. Luminița Gavrilă)

• William și secretele Universului. Povești științifice pentru copii, de Gertrude Kiel: „La toate aceste întrebări va răspunde mătușa Gunvor, care nu-i chiar atât de taciturnă pe cât părea la început (deși e mult mai excentrică decât bănuise William). Astfel băiatul va descoperi că cerul de deasupra noastră e infinit de fascinant, va călători în trecut pe urmele lui Copernic, Kepler, Tycho Brache, Ole Rømer, Galileo Galilei, Newton și Einstein, va inventa o mașină a timpului și va păși cu adevărat pe un tărâm magic, unde se aude cântecul stelelor.” (Ed. Humanitas Junior; trad. Georgiana Bozîntan; il. Gunvor Rasmussen)

• Pippi Șosețica, Pippi Șosețica se îmbarcă și Pippi Șosețica pe Mările Sudului, de Astrid Lindgren: „Fiecare nouă carte cu invincibila Pippi Șosețica este motiv de sărbătoare.” (Ed. Arthur; il. Ingrid Vang Nyman; trad. Andreea Caleman)

• Seria „Cei cinci faimoși”: Cei cinci pe insula comorii și Cei cinci și pasajul secret, de Enid Blyton: „Înainte să vedem care-i treaba cu insula comorii, trebuie să vă zic că Enid Blyton este una dintre cele mai prolifice și apreciate scriitoare de literatură pentru copii.” (Oana Purice) (Ed. Arthur; trad. Alex Moldovan și Mariana Buruiană)

• Regele Fistichiu și Împăratul Malefic și Regele Fistichiu și Creatura din Crong, de Andy Riley: „Edwin nu e un băiețel obișnuit. Este rege. Are tron, armură, un castel cu pasaje secrete și toate cele. O, da, și e vecin cu cel mai NESUFERIT și MALEFIC om din Univers. Asta n-are cum să ducă la aventuri captivante cu intrigi, ciocolată și crocodili arțăgoși... Sau are?…” (Ed. Arthur; trad. Felicia Irimia)

• Carne de piatră, de Cornelia Funke: „Primul volum dintr-o serie care dă un nou chip basmelor Fraților Grimm și deschide calea spre Lumea din Oglindă.” (Ed. Arthur; trad. Iulian Bocai)

• Doi inventatori geniali, de Katharina E. Volk: „O carte minunată de citit copiilor, plină de situații amuzante, care ne arată că lucrurile ies mai bine atunci când lucrăm împreună.” (Ed. Univers Enciclopedic)

• Aventura începe, de Andreas Suchanek: „O scară secretă către un pod ascuns, însemnări despre creaturi magice și o sticluță cu „praf de șoptit” de un albastru strălucitor – există tot felul de lucruri misterioase de descoperit în noua casă a lui Lukas.” (Ed. Univers Enciclopedic)

Cărți citite și recomandări

• Pasagerul & Stella Maris, de Cormac McCarthy (Ed. Humanitas Fiction; trad. Iulia Gorzo): Am citit duologia lui Cormac McCarthy (despre care vorbea toată lumea literară de la Gaudeamus încoace) pentru clubul din luna martie și cred că cea mai simplă prezentare a lor ar fi să spui că sunt cărți care vorbesc despre tot și despre nimic într-un mod sublim. Povestea a doi frați geniali (copii ai unuia dintre oamenii de știință care au fabricat bomba atomică), ambii mari fizicieni și, deopotrivă, mari ratați. O excepționalitate ilustrată atât în geniu, cât și în ratare și, în ambele cazuri, ilustrarea magistrală a figurii marginalului. Fizică cuantică, filozofie, cultură populară, teoria conspirației, nebunie, toate se amestecă în dorința de a înțelege totul și conștiința de a nu fi înțeles nimic. Și totul într-o minunată scriitură (și, respectiv, traducere). Bun, bun de tot. Abia aștept să le recitesc.

• Prada, de Yrsa Sigurdardottir (Ed. Trei; trad. Liviu Szoke): Un nordic noir mai mult decât onorabil, cu fiori reci pe șira spinării, suspans extrem de bine dozat, poveste cu multe ramificații (mai ales în trecutul personajelor și al locurilor). Nu mi-a plăcut „rezolvarea” din ultimul capitol (prea grăbită, prea pe tavă), dar la cum m-a ținut în suspans până acolo nu am pus asta la suflet. Yrsa Sigurdardottir rămâne maestra nordic noir-ului.

• Între margini, de Elena Ferrante (Ed. Pandora M; trad. Cerasela Barbone): Patru eseuri despre cărți și scriitură ale Elenei Ferrante, patru portițe care-ți deschid ușa bucătăriei sale literare, cu multe trimiteri livrești (și multe dintre ele complet surprinzătoare: Tristam Shandy, Jacques Fatalistul, Hemingway ș.a.) și multe considerații surprinzătoare. O carte despre cărți pe care, evident, mi-a făcut mare plăcere s-o citesc.

• Bestiar. Șapte povestiri cu chirurgi și scandaloasele lor operații, de Cătălin Vasilescu (Ed. Humanitas): Pentru profani (aka pacienți) e mereu interesant să descopere gândirea din spatele privirii medicului. În fața medicului suntem deopotrivă subiect (noi, cu bolile și suferințele noastre la care vrem rezolvare imediată) și obiect (tot noi, dar prin privirea lui, a medicului). Pe de o parte, pacientul interesat de beneficiile și cele mai recente descoperiri din medicină, pe de alta, medicii-pionieri care frâng bariere, convenții și prejudecăți din dorința de a contribui la progresul medicinei. Interesat de istoria medicinei, medicul chirurg Cătălin Vasilescu, ne prezită poveștile mai multor medici și ale descoperirilor lor, unele benefice (și de pe urma cărora beneficiem și astăzi, cum ar fi cateterizarea vasculară), altele, deși născute din cele mai bune intenții (primum non nocere), malefice (exemplul de tristă amintire al lobotomiei). În final, este prezentat și cazul unei celebre rivalități în medicina românească (și al unui celebru furt intelectual), după mine, povestirea cea mai „tehnică” dintre toate, între medicii Toma Ionescu și Victor Gomoiu. Deși pe alocuri autorul alunecă în celebra „păsărească” a medicilor, volumul este interesant și, în mare parte, pe înțelesul profanilor (adică al pacienților) care rămân, în final, măcar cu o mare întrebare în minte: pentru sănătatea ta, dar și pentru progresul medicinei, ai accepta să fii cel pe care se efecturază o operație experimentală?

• Cele opt vieți ale unui trickster de-o vârstă cu veacul, de Mirinae Lee (Ed. Trei; trad. Mihaela Doagă): Un roman istoric și experimental deopotrivă, cu o scriitură lejeră, care prezintă evenimente din istoria recentă a Peninsulei Coreene. Partea experimentală se referă la organizarea poveștii într-un fel de puzzle care invită cititorul să pună evenimente și detalii cap la cap pentru a obține un întreg. M-a atras, recunosc, figura trickster-ului din numele cărții și mi-a plăcut ideea de personaj pe care-l construiești adunând perspective care se întretaie. De asemenea, este recognoscibil un topos literar specific epocii contemporane, și anume cel al azilului de bătrâni ca depozitar al unor lumi trecute, pe care e bine să nu le pierdem.