Cărți interesante septembrie 2020

Una dintre cele mai importante știri literare ale lunii trecute a fost anunțul noii colecții coordonată de Bogdan-Alexandru Stănescu la Pandora M, ANANSI. World Fiction, o colecție ce se anunță interesantă și promițătoare. De asemenea, după cum se vede și în imaginea de cover a articolului, se simte că am intrat în toamna literară 2020, o toamnă în care vom urmări aparițiile editoriale mai mult în online, dar, din fericire, și în librării, fără, cel mai probabil, să putem participa la târgul de carte al toamnei, Gaudeamus. Asta e, trecem și peste asta, sănătoși să fim și cărți de citit să avem. 

Pentru cei interesați, următoarele cărți pe care le vom discuta la Clubul cititorilor de cursă lungă sunt: Viața mincinoasă a adulților, de Elena Ferrante (pe 30 octombrie) și Patria, de Fernando Aramburu (pe 27 noiembrie). 

Cărți interesante septembrie 2020

Ficțiune

Încep prezentarea noutăților cu cele patru titluri fiction cu care s-a lansat noua colecție ANANSI, și anume: Viața mincinoasă a adulților, de Elena Ferrante (o carte așteptată de mulți cititori și lansată foarte curând după ediția internațională), Dora și Minotaurul. Viața mea cu Picasso, de Slavenka Drakulić, Autobiografia, de José Luís Peixoto, Bine ai venit în America!, de Linda Boström Knausgård. Completez cu alte apariții fiction ale Grupului Editorial Trei: Aria, de Nazanine Hozar, un roman caracterizat de Margaret Atwood drept „Un Doctor Jivago al Iranului”, și, pentru împătimiții nordic noir, un nou crime fiction semnat de celebra și talentata Yrsa Sigurdardóttir, Iertarea (al treilea volum din seria Freyja și Huldar).

Și Editura Nemira a început toamna în forță: a apărut cel mai nou roman semnat de Julian Barnes, Bărbatul cu haină roșie, Biblioteca de la miezul nopții, de Matt Haig (o carte mult-așteptată de cititori și care a apărut aproape concomitent cu lansarea internațională), Piranesi, de Susana Clarke (lansată în română fix în aceeași zi cu ediția internațională) și Unpregnant. O călătorie cu surprize, de Jenni Hendrinks, Ted Caplan (un roman pentru adolescenți și nu numai ce deschide o problematică dificilă pentru oricine, mai ales pentru un adolescent, și anume avortul; cartea a fost ecranizată și într-un serial Netflix).

La Humanitas Fiction a apărut Băieții de la Nickel, de Colson Whitehead, roman ce a primit anul ăsta Premiul Pulitzer pentru ficțiune, Zilele lui Savelie, de Grigori Slujitel, un roman al unui nou scriitor rus promițător și lăudat de Evgheni Vodolazkin, și Istoria apelor, de Maja Lunde, al doilea volum al tetralogiei începută cu Istoria albinelor. 

La Editura Litera a apărut Orice lucru își are vremea lui și Vara, de Karl Ove Knausgård (ultimul volum al cvartetului „Anotimpuri”) și volumul al doilea al seriei „Patrick Melrose”, de Edward St Aubyn, Oarece speranță. Lapte matern. În sfârșit!. 

Pe raftul de literatură română contemporană, în septembrie au apărut un roman de Radu Gabriel Pârvu, De ce urma să coboare din trăsură Frosica? (ed. Trei) și Copiii lui Marcel, de Ema Stere, un roman ce se anunță deja promițător: a câștigat concursul de debut al Editurii Polirom și, de curând, Premiul Sofia Nădejde pentru debut. De asemenea, după mai mulți ani de proză, eseistică și memorialistică, Mircea Cărtărescu și-a lansat un nou volum de poezie, Nu striga niciodată ajutor. 

Nonficțiune 

Încep tot cu ANANSI unde au apărut două volume de nonficțiune foarte interesante, Jurnalul unui librar, de Shaun Bythell (o carte amuzantă și o radiografie a lumii editoriale contemporane) și Nu voi mai vedea lumea niciodată. Memoriile unui scriitor întemnițat, de Ahmet Altan (tot o radiografie a lumii contemporane, dar mai deloc amuzantă). 

Pe raftul de istorie a mai apărut un volum al reputatei Margaret MacMillan, Oamenii istoriei. Personalități și trecut (ed. Trei), și o monografie în imagini Primul Război Mondial. Războiul care urma să pună capăt tuturor războaielor, de Peter Simkins, Geoffrey Jukes, Michael Hickey (ed. Litera). De asemenea, din seria „Enciclopedia imaginariilor din România”, a apărut volumul Imaginarul literar, coord. Corin Braga (ed. Polirom), iar la Corint a apărut un nou volum în colecția „Istorie cu blazon”, De peste mări și țări. Amintiri din viața diplomatică de odinioară, de Andrei Filotti. 

O altă apariție așteptată, deocamdată aflată la precomandă, este cartea de memorii a fostului președinte american, Barack Obama, Pământul făgăduinței, carte care va avea lansarea internațională pe 17 noiembrie și va apărea în română la Litera. Tot pe raftul de memorii punem și autobiografia lui Elton John apărută la Publica, Eu, Elton John, dar și volumul dublu Asta nu-ți apartine. Părinții mei: O introducere, de Aleksandar Hemon apărut la Black Button Books. 

Cărți despre lumea contemporană: Industriile viitorului. Omul și evoluția economică în era digitală, de Alec Ross (la Corint), Un moment de ascensiune. Cum emanciparea femeii schimbă lumea, de Melinda Gates (la Curtea Veche), și Vânătai ascunse. Ce nu știi despre violența domestică te poate ucide, de Rachel Louise Snyder (la Nemira).

Alte apariții: Catalizatorul. Cum poți schimba opiniile oricui, de Jonah Berger (la Publica) și Constantinopol, capitala Bizantului, de Jonathan Harris, și Bijutieri de legendă, de Bertrand Meyer-Stabley și Laurence Catinot-Crost.

Cărți pentru copii 

La Editura Frontiera au apărut două cărți foarte frumos ilustrate pentru copii: Suflătorul de vise, de Bernard Villiot, și Regele Curcubeu și alte povestiri despre răbdare, de Amalia Banas, iar la Cartea Copiilor Toți sunteți preferații mei, de Sam McBratney. La Humanitas Junior o cărticică de Angela McAllister, Buzunarul cu pupici, despre prima zi de școală, și un nou volum de Adam Stower, Regele Ugu. Mumia și comoara blestemată. 

La nonficțiune pentru copii, am găsit o enciclopedie Litera, Enciclopedia cunoașterii. Istorie (ed. DK), și Universul. Marea enciclopedie ilustrată, de Emilie Beaumont.

Cărți citite și recomandări 

Surpriza cea mai plăcută din luna septembrie a fost romanul Olgăi Tokarczuk, Poartă-ți plugul peste oasele morților, o poveste minunată, cu o atmosferă foarte bine redată, personaje interesante și pitorești, un univers foarte familiar, și, în același timp, surprinzător (un sat polonez asemănător multor alte sate românești). A fost prima întâlnire cu autoarea poloneză recent laureată a Premiului Nobel. Mi-a plăcut totul în acest roman filozofic, astrologic, polițist, contemporan, de dragoste, militant: ritmul narațiunii, personajele, dialogurile, intriga, atmosfera, umorul, dar cel mai mult talentul de povestitoare al autoarei. la categoria nonficțiune, premiul pentru cea mai frumoasă carte din septembrie merge la Jurnalul unui librar, de Shaun Bythell, o carte despre dragostea de cărți, despre lumea editorială contemporană (dar nu numai), despre meserii livrești pe cale de dispariție (printre care chiar și cea de anticar și de librar), scrisă cu mult umor și pasiune. 

Am mai citit în septembrie, Intuiționista, de Colson Whitehead, o distopie interesantă despre rasism și inovație, și Rîuri de purpură, de Jean-Christophe Grangé, un policier franțuzesc, o surpriză plăcută după ce, prea multă vreme, am citit numai polițiste nordic noir. 

Tot în septembrie am citit și În abis. Însemnările unui neuropsihiatru despre tulburările minții, de Anthony David, un volum de 6 povestiri-cazuri ale autorului care prezintă, din perspectiva clinicianului, diverse aspecte surprinzătoare ale minții umane. Anthony David nu este un povestitor la fel de talentat precum Oliver Sacks, însă cazurile prezentate în volumul de față sunt extrem de interesante.